Pe data de 21. 01. 2016, a fost lansat, la Editura Delfin, cel de-al  treilea volum al trilogiei Regele Lupilor – Povara Coroanei, de George Cornilă.
 
Am început să citesc la început curioasă, deoarece nu îmi era familiar genul historical fantasy și mai apoi cu sufletul la gură, nerăbdătoare să dau paginile una după alta, pentru a pătrunde cât mai mult în atmosfera magică pe care autorul a reușit să o creeze.
 
Daizus, un tânăr dac ales de zei pentru a aduce pacea și libertatea poporului său, pornește într-o călătorie fantastică, plină de peripeții, într-o lume în care realul încă se îmbina cu magicul, unde zânele și zmeii nu sunt doar o poveste și unde zeii făceau parte din viața de zi cu zi.
 
Pentru a aduce libertatea și pacea dacilor și pentru a îi învinge pe romani, Daizus are nevoie de cele 3 simboluri ale puterii: toiagul de stejar, care îl face stăpânul animalelor, sabia din fierul zeilor, care îl face invincibil și coroana de fier, pentru a fi un rege bun.
 
În cel de-al treilea volum, Daizus pleacă în căutarea coroanei, împreună cu Brog cimerianul, prietenul său de încredere și cu luparii Zurazis și Zuraisa, alături de care a trecut prin multe peripeții.
 
Să fie oare drumul său ușor, cum pare la început? Având în vedere că toate însemnele puterii le-a obținut cu greu, anevoioasă va fi și această ultimă aventură.
 
“ Deși se scufunda îndelung în extazul noilor trăiri, Daizus avea uneori treziri în care se mâhnea știind că fiecare fulg de nea căzut însemna o clipă mai mult petrecută departe de înfăptuirea menirii sale, departe de casă. “
 
Cititorul este purtat prin lumi magice, luptă cot la cot cu personajele, suferă sau iubește, simte pe propria piele durerea și greutățile eroului nostru, este însuflețit de curaj și reușite. 
 
Dacă în toate poveștile cu zmei și balauri, cu zâne și alte creaturi mitice, totul pare ireal, în cărțile lui George Cornilă aceste personaje sunt verosimile, ți se pare normal să le întâlnești acolo, sunt reale. Lumea pe care a creat-o nu ar avea farmec  fără ele.
 
Cărțile abundă de legende și personaje istorice, fiind o modalitate plăcută de a pătrunde în trecutul strămoșilor noștri, al dacilor.
 
Înaintau fără a simți nevoia de odihnă, trecând prin sate și ridicând oamenii la luptă, viitorul rege arătându-le coroana și ținând lungi discursuri înălțătoare, încât, la sfârșitul celei de-a doua săptămâni de marș, Daizus aproape că-și  îndoise oastea, primindu-i pe cei pe care îi credea în stare să lupte și respingându-i pe puștani, pe bătrâni și pe smintiți. „
 
Recomand cartea copiilor mai mici și mai mari, care știu încă să se bucure de o poveste bine scrisă, care combină istoria cu fantezia, lumea reală cu misticismul, legendele cu realitățile vremii respective.
 
Cătălina Coman
www. portiadecitit. blogspot. ro