Contact: 0736.36.12.10 / 021.795.75.25

Logica – Ghid de pregatire intensiva pentru Examenul de Bacalaureat 2017 ( Adrian Gabriel Horvat ) - Ed. Didactica si Pedagogica

Logica – Ghid de pregatire intensiva pentru Examenul de Bacalaureat 2017 ( Adrian Gabriel Horvat ) - Ed. Didactica si Pedagogica
-15%
Preț: 21,25 lei
25,00 lei (-15%)
Disponibilitate: stoc indisponibil
Expediere estimată: Luni, 2 Mar. 2020
ISBN: 9786063103292
Anul publicării: 2017
Pagini: 340

DESCRIERE

Editura Didactica si Pedagogica lanseaza o noua colectie „Evaluare”. In cadrul acestei colectii vor fi publicate lucrari destinate pregatirii evaluarilor si examenelor nationale.

 

Prezentul Ghid de pregatire intensiva pentru Examenul de Bacalaureat la disciplina Logica, argumentare si comunicare li se adreseaza, in primul rand, elevilor din clasele terminale de liceu, care, in cadrul examenului national de bacalaureat, aleg sa sustina proba la Logica, argumentare si comunicare.

Totodata, lucrarea de fata vine in sprijinul invatarii si consolidarii notiunilor specifice, precum si al exersarii abilitatilor de lucru ale fiecarui elev de liceu, prin rezolvarea itemilor propusi. Ghidul, prin testele incluse, acopera in totalitate continuturile de specialitate, precum si competentele care sunt evaluate in cadrul examenului de bacalaureat, la disciplina Logica, argumentare si comunicare.

Ghidul este organizat pe mai multe sectiuni/parti, dupa cum urmeaza:

1. Partea I – cuprinde un pachet de 30 de teste – tip bacalaureat (in conformitate cu modelul postat pe website-ul Ministerului Educatiei);

2. Partea a II-a – model de subiect – tip bacalaureat cu rezolvare extinsa si cu argumentarea solutiilor oferite;

3. Partea a III-a – baremuri de evaluare si de notare extinse, pentru cele 30 de teste, cuprinzand raspunsuri si/sau rezolvari asteptate, dezirabile, insotite de explicatii si argumentari succinte, utile pentru autoevaluarea celor care rezolva testele;

4. Partea a IV-a – are in componenta pachete de cate 30 itemi cu alegere multipla (chestionar tip grila) si raspunsurile corecte oferite, grupate pe lectii; acestea acopera continuturile programei scolare de predare in vigoare, precum si ale programei de bacalaureat la disciplina Logica, argumentare si comunicare;

5. Partea a V-a – teste suplimentare cu rezolvari, conform modelului de subiecte propuse pentru examenul de bacalaureat.


In speranta ca acest ghid poate constitui un instrument de lucru util pentru elevii care studiaza disciplina Logica, argumetare si comunicare si/sau pentru cei care se pregatesc sa sustina examentul de bacalaureat la Logica, argumentare si comunicare, le dorim tuturor spor in rezolvarea testelor si mult succes la examen.

Prefata:

La ce ne foloseste Logica?

Antropologii si cercetatorii istoriei speciei noastre ne spun doua lucruri pentru a caror verificare nu este nevoie de date istorice, chiar daca, la prima vedere, sunt greu de crezut. Primul dintre acestea se refera la dimensiunea grupurilor umane: stramosii nostri, sustin cercetatorii, au trait in comunitati mici, de maximum 150 de persoane.

Argumentul lor pentru aceasta afirmatie trimite la capacitatea creierului uman de a retine si recunoaste nume si fete ale semenilor - membri ai aceleiasi comunitati sau grup social organizat. Datele istorice ar putea sa lipseasca de vreme ce observam, astazi, in plina era a globalizarii, cu mii de prieteni pe retelele de socializare, ca, de fapt, numarul de persoane cu care comunicam in mod regulat intr-o perioada de 1-2 saptamani nu depaseste 100 decat rareori.


Doar ca nu o mai facem in mod direct, ci, deseori intermediat, prin tehnologia la care stramosii nostri prea indepartati Homo Sapiens ori Homo Neanderthalis - ca sa nu vorbim de bunicii ori parintii nostri - nici nu puteau visa. Se pare ca numarul de 120- 150 de membri este, cumva, limita de sus a capacitatii unui creier uman obisnuit de a retine nume si figuri si de a comunica, astfel, cu membrii comunitatii din care face parte. Al doilea lucru incredibil despre care vorbesc cercetatorii istoriei indepartate a speciei umane se refera la tendinta de a vorbi cu semenii nostri (pozitiv, negativ) despre alti membri ai comunitatii din care facem parte.


Multe dintre aceste discutii despre colegi/e, vecini/e etc. le numim astazi, in mod obisnuit, cu termenul „barfa". Oamenii de stiinta considera insa ca astfel de discutii au fost absolut necesare in istoria comunitatilor umane si ca, pe cale de consecinta, „barfa" pe care o respingem ca activitate odioasa la adresa semenilor, de fapt, a insotit istoria umanitatii.


Argumentul cercetatorilor este si de asta data simplu si defel in nevoie de date din indepartata istorie a umanitatii: astazi, la fel ca in alte epoci istorice, oamenii simt nevoia sa schimbe informatii despre semenii lor, sa afle ce fac, ce au facut si ce atitudine au avut in anume problema, cum au rezolvat-o, ce au gresit si cum au indreptat greseala ori cum abordeaza alte persoane carora nu ajung sa le vorbeasca direct in fiecare zi — iar aceste persoane nu fac, desigur, intotdeauna lucruri pe care le apreciem noi, cei care discutam despre ele.

 

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.125 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.