Cum sa ramai mereu tanara. 1500 de sfaturi pentru a-ti pastra tineretea toata viata - Catherine Maillard

Cuprins:

Adoptarea unei bune igiene de viata... 5
Alimentatia sanatoasa... 35
Sportul: un gaj al longevitatii... 79
Intretinerea tonusului propriu... 103
Gestionarea stresului... 127
Prevenirea bolilor... 159
Fericirea: un factor antiimbatranire... 221
Munca: un bun echilibru... 257
Un creier in forma... 283
Prevenirea efectelor imbatranirii... 321
Secrete adunate de pe mapamond... 371

Fragment:

   Semintele si binefacerile lor

    • Semintele de lucerna (sau alfalfa)
    Aceasta samanta micuta rotunda, galbena sau cafenie, care germineaza foarte usor este una dintre semintele cu cel mai complet continut din punct de vedere nutritional. Este bogata in proteine, saruri minerale (calciu, fier, magneziu, potasiu, fosfor) si in vitaminele (A, B1, B2, B12, C, D, E)

    • Semintele de grau
    Pot fi consumate din a doua sau a treia zi de germinare, la apari tia germenului (un mic punct alb) Au un gust foarte placut, usor dulce. Semintele de grau germinat sunt cele mai bogate in vitamina B: la cantitati egale, contin de 10-20 de ori mai mult decat carnea. Astfel 20 g de grau germinat furnizeaza o jumatate din cantitatea zilnica recomanda ta de vitamina B. Semintele de grau contin si alte vitamine (B2, B3, B5 si B9) cat si protide, glucide si toate sarurile minerale.

    • Semintele de varza rosie
    Un adevarat revitalizant pentru organism! Bogate in vitaminele C, B3, B2, Bl si A sunt si pline de saruri minerale (calciu, zinc, fier, sodiu, iod, cupru, fosfor, magneziu)

    • Semintele de chimen dulce
    Bogate in fier, calciu, magneziu si in vitaminele A si C au un gust aromat

    • Semintele de schinduf
    Au un gust pronuntat si un pic amar, dar e suficient sa le combinatii cu alte seminte pentru a-l atenua. Sunt excelente contra anemiei, recomandate pentru circulatia sanguina, ca depurativ al ficatului si stimulent al pancreasului. Sunt bogate in vitamine (A, B1, B2, B3, B5, D) si in minerale (fier si fosfor).

    • Semintele de linte
    Bogate in proteine si fier, contin vitamine (A, B1, B2, B3, B6 si C), dar si saruri minerale (fosfor, magneziu si zinc). Semintele de linte galbena sunt plate, spre deosebire de cele de linte rosie sau verde care sunt rotunde.

    • Semintele de in
    Aceste mici seminte ovale, cafenii sunt recomandate in caz de inflamatii ale cailor digestive si urinare. Atunci cand apar niste firisoare care se deschid lasand sa cada pielea, semintele de in germinate sunt gata de a fi consumate.

    • Semintele de mei
    Aceste seminte mici, rotunde, galbui provin de la una dintre rarele cereale alcalinizante, care sunt si cele mai bogate in vitamina A. Contin si o cantitate apreciabila de fosfor, magneziu si fier.

    • Semintele de mustar
    Stimuleaza stomacul si grabesc fermentatiile putride gratie uleiurilor esentiale aromatice si antiseptice. Bogate in calciu, in sulf, fosfor, potasiu si fier, contin de asemenea si vitaminele A, Bl, B2 si C.

    • Semintele de naut
    Energetice, bogate in glucide, protide, fosfor, calciu si fier. Cantitatea de vitamine continuta se mareste de patru ori in decurs de 3-4 zile de germinare.

    • Semintele de quinoa
    Iata niste delicioase seminte mici, bogate in proteine, fosfor, calciu, fier si in vitaminele B si E. Puteti sa utilizati quinoa vanduta pentru uz in bucatarie: semintele vor germina foarte bine.

    • Semintele de soia verde (sau fasole Mungo)
    Sunt campioanele proteinelor. Sunt la fel de bogate in vitamine (A, B1, B2, B3, B9, C si E) si in minerale (calciu, fosfor, fier). Soia verde nu trebuie confundata cu soia galbena care trebuie gatita inainte de a fi consumata.

    • Semintele de trifoi
    Aceste seminte care contin 8 aminoacizi esentiali, dar si vitaminele A, C si D sunt bogate si in minerale (calciu, fier, cobalt, iod, magneziu, mangan, potasiu, fosfor, sodiu si zinc)...

 

... cerebral. Oferiti-va deci o bucata de ciocolata... din cand in cand pentru a nu claca.

    Ceaiuri tonifiante
    Ceaiul de ginseng este recomandat si vara si iama fiind tonifi ant si usor. Este ideal pentru combaterea stresului si surmenajului. Il puteti prepara din radacina de ginseng (decoct de 5-10 g de rada cina de ginseng la foc domol timp de 1 ora) sau puteti sa cumparati ceaiuri gata preparate (ele se gasesc in versiune bio si sunt adesea asociate cu ceai verde) Un alt ceai tonifiant mai ales pentru creier este cel pe baza de ginko biloba. El actioneaza asupra circulatiei sangelui si aportului de oxigen adus creierului. Si acesta exista sub forma gata preparata.

    Un somn bun
    Nu va privati de ore de somn. Atunci cand identificati un eventual factor de oboseala, dormiti mai mult sau cel putin nu incercati sa scurtati durata somnului. Aveti grija sa va culcati la ore fixe. Si daca nu reusiti sa dormiti, schimbati-va ideile cu ajutorul unei carti de pilda.

    Apelati la homeopatie
    Arnica 9CH este benefica in caz de oboseala fizica. Daca e vorba de oboseala psihica, cresteti concentratia, luand Arnica 15 CH sau Arnica 30 CH, 2 granule de 3 ori pe zi. Sa stiti ca exista si preparate homeopatice care trateaza o patologie legata de un anumit organ sau o anumita functie. Acesta este si cazul oboselii.

    Forma proasta: nevoie de oligoelemente?
    Fara oiligoelemente nu exista echilibru. In organism sunt prezente mai mult de 50 de minerale dintre care 22 sunt considerate esentiale. Toate aceste substante trebuie sa se regaseasca in organismul nostru, in doze infime cu siguranta dar influenta lor asupra starii de sanatate este una uriasa. Oligoelementele joaca un rol primordial in reglarea diferitelor reactii chimice ale organismului. Aveti o stare de slabiciune, o oboseala pasagera? E posibil sa duceti lipsa de unul dintre aceste oligoelemente. Nu v-ar strica o cura scurta.
    Zinc-cupru: Oboseala este legata si de stres. Acest remediu are efect asupra glandelor surparenale si hipofizei.
    Aluminiu: tulburari de somn, oboseala intelectuala Fosfor: oboseala actioneaza adesea asupra memoriei. Fosforul ajuta tn caz de pierdere a memoriei.

    Reflexul aromoterapie
    Pastrati permanent in geanta un flacon de ulei esential. Numeroase laboratoare propun uleiurile esentiale contra durerilor de cap sau pentru relaxare. Un mic reflex (de adoptat de exemplu in transportul in comun) care va revigoreaza.

    Maghiranul salvator
    Uleiul tineretii, uleiului entuziasmului. Reda vitalitatea ce se afla in noi si ne face capabili sa mutam si muntii din loc. Daca v-ati pierdut optimismul, daca ati fost deziluzionata, aplicati cateva picaturi de ulei esential de maghiran pe stern, la incheietura mainii sau in difuzie. Va va ajuta sa scapati de starea proasta.

    Valeriana, aliata a somnului
    Oboseala antreneaza deseori tulburari de somn care trebuie solutionate rapid. Substantele active ale valerianei influenteaza metabolismul celulelor nervoase. Aceasta planta, al carei efect calmant a fost dovedit de un mare numar de studii, este recomandata in caz de surmenaj intelectual, probleme de concentrare, iritabilitate, stres, anxietate, crampe gastrice si contractii musculare. Oferiti-va o mica infuzie la inceputul serii. Valeriana se gaseste si sub forma de comprimate sau picaturi.

    O cireasa pentru regasirea tonusului
    Acerola este aceasta mica cireasa care are un continut foarte ridicat de vitamina C. Ea este in mod obisnuit folosita in combaterea oboselii pasagere si pentru ameliorarea reactiilor de autoaparare ale organismului

    In cautarea magneziului
    Supravegheati-va aportul de magneziu, binecunoscut pentru efectele sale relaxante: un adult are nevoie de cel putin 320 mg pe zi. Trebuie sa stiti ca un deficit de magneziu antreneaza o scadere a dopaminei,...

 

    Creierul consuma singur un sfert din energia si o cincime din oxige nul utilizat de organism in vreme ce greutatea sa nu reprezinta decat 2% din cea a acestuia. Creierul e constituit din circa 100 de miliarde de neuroni repartizati intr-un volum de 1500 cm3 ce dispun de 1 milion de miliarde de posibilitati de a dialoga intre ei. El ne permite sa simtim, sa auzim, sa vedem, sa analizam, sa memoram, sa ne miscam, sa scriem, sa citim, sa vorbim, sa ne adaptam, sa ne luptam... Organ esential creierul daca are un deficit isi va indrepta alimentarea spre alte organe riscand sa le slabeasca. Stiind ca un creier in forma creste speranta de viata, cum sa ii prelungim viata si sa mentinem tonusul neuronilor sai?

    CARBURANTII CREIERULUI

    Creierul ca orice motor are nevoie de combustibil bun pentru a functiona corect. Energia sa? Glucoza, oxigenul si proteinele. Cea mai mare parte a acestui carburant este furnizata de alimentatie. El consuma macronutrienti care ii ofera calorii si micronutrienti indispensabili asimilarii macronutrientilor. Per total 15 minerale si oligoelemente, 8 aminoacizi si 2-4 acizi grasi in functie de varsta.

    Ce de zahar
    Creierul e glucodependent. Altfel spus nu se hraneste decat cu zahar care trebuie sa ii fie furnizat prin alimentatie regulat altminteri nu e posibila niciun fel de stocare. Creierul consuma in jur de 120 g glucoza pe zi ceea ce inseamna aproape 1 cub de zahar pe ora. Hipoglicemia e inamicul sau: o scadere a nivelului de zahar din sange il face sa sufere, cauzand ameteli, transpiratie rece, palpitatii—Trebuie deci sa consumam la micul dejun o cantitate suficienta de zahar pentru a ameliora viteza de tratare a informatiei de catre creier.

    Zaharuri rapide? Nu!
    O absorbtie masiva a zaharurilor rapide provoaca o crestere a insulinei (hormon ce regleaza nivelul nostru de zahar) in sange deseori urmata de o hipoglicemie, reactie ce blocheaza aportul de glucoza spre creier. Aceste fenomene au drept consecinta tulburari ale concentrarii, oboseala, nervizitate si tendinte agresive.

    O bautura hiperrapida
    Nu se recomanda sub nicio forma consumul de cola. Contine 21 de cuburi de zahar la litru

    Zaharuri de calitate
    Trebuie sa consumam zaharuri dar dintre acelea asa numite complexe cu indice glicemic scazut. Legumele uscate insumeaza toate aceste virtuti. Ele permit deci reglarea nivelului de glucoza in sange si aprovizionarea creierului fara a crea hipoglicemie reactionala. Daca nu le apreciati prea mult consumati cereale integrale: orez brun, ovaz, grau... Cu conditia sa nu le gatiti prea mult ci sa le consumati al dente.

    Paine la micul dejun
    Creierul consuma 100 mg de glucoza pe minut, 40% dintre tartinele voastre cu paine integrala mancate dimineata ii permit sa functioneze pana la pranz. Nu va privati de asta la micul dejun.

    Putin zahar seara
    In cursul noptii creierul lucreaza la fel daca nu mai mult decat in timpul zilei. Daca neglijati masa de seara va veti trezi cu un nivel glicemic scazut in cursul noptii si asta influenteaza calitatea somnului, a odihnei si deci si a memorizarii activitatii cerebrale. Consumul de glucoza creste cu 30-50% in timpul unui vis. De unde si interesul de a inscrie zaharurile complexe in meniul de la cina (amidonoase, leguminoase) mai ales al copiilor al caror creier consuma 2, 5 % mai multa energie decat cel al adultilor.

    Oxigen
    Celulele nervoase sunt mari consumatoare de oxigen: consuma cca 30% mai mult decat oricare alta celula a organismului ceea ce face ca In final ele sa foloseasca 20% din oxigenul respirat. De unde si interesul de a consacra regulat putin timp practicarii unei bune respiratii calme...

 

    Alimentatia japoneza
    Sanatate si longevitate, acestea sunt promisiunile alimentatiei japoneze. Printre principiile sale de baza se numara: multe vegetale, bogate in fibre, vitamine si minerale. Multe ciuperci, consumate ca si in China de milenii, atat ca alimente, cat si ca medicamente, mult peste si carne de pasare. Modul de gatire japonez este de asemenea o promisiune legata de echilibru, mai ales gratie wok-ului. In fine, algele si soia care ocupa cel mai important loc in bucataria japoneza au mari calitati nutritionale. Asta explica conform studiilor stiintifice ca patologiile cum ar fi afectiunile cardio-vasculare si cancerele sunt mai putin numeroase in Japonia decat in lumea occidentala.

    Mai putine cazuri de cancer la san
    Mai putina osteoporoza, bufeuri de caldura aproape inexistente, un nivel scazut de cancere de san... japonezele isi traiesc menopauza intr-un mod mult mai fericit decat femeile Europei Occidentale. Insa atunci cand au emigrat in Hawaii sau Statele Unite si au adoptat un mod de viata occidental au prezentat mai multe cazuri de cancere de san decat japonezele ce traiau in tara lor de origine, care mananca mai putina carne si grasimi saturate. Ele au in perioada menopauzei aceleasi bufeuri de caldura ca si occidentalele.

    Mai putina osteoporoza
    Japonezele sufera mai putin de osteoporoza. E adevarat ca soia face parte dintre alimentele de baza ale Japoniei si ca femeile o consuma inca din copilaria lor. Soia e prezenta la toate mesele mai ales sub forma de tofu, de nato (boabe de soia fermentate) si de miso (pasta fermentata pe baza de soia si sare)

    Soia la toate mesele
    Studiile epidemiologice demonstreaza ca proteinele din soia par sa accentueze densitatea osoasa de aici si importanta lor in preventia osteoporozei ce le afecteaza pe femei in perioada menopauzei. Dr. Herman Adlercreutz, cercetator finlandez, oncolog si nutritionist (Universitatea din Helsinki) estimeaza ca soia si produsele sale derivate contin estrogeni in cantitati suficiente pentru a induce efecte biologice femeilor aflate la menopauza ce prezinta un nivel scazut al estrogenilor. Intr-un studiu comparativ intre japoneze, americance si finlandeze a gasit niveluri ridicate de isoflavonoide in urina japonezelor (in special de cisteina) de 100-1000de ori mai mult decat cele ale americancelor si finlandezelor. Isoflavonoidele joaca un rol determi¬nant in sustinerea densitatii osoase prevenind sau intarziind decalcifierea osoasa.

    Un consum pronuntat de acizi omega 3 marini
    Cvasiabsenta neplacerilor obisnuite ale menopauzei in cazul japonezelor se poate explica prin consumul regulat de omega 3 provenind din peste. Consumul de omega 3 de sursa marina (somon, ton, macrou, hering, sardine...) e de 3 ori mai ridicat in Japonia decat in Occident. Conform lui Michel Lucas, cercetator la Universitatea Laval din Quebec acizii omega 3 amelioreaza semnificativ starea femeilor ce prezinta simptome de afectiuni psihologice si de depresii usoare. Diminueaza si numarul de bufeuri de caldura (de la 2, 8 pe zi ajungand la 1, 6 in medie in grupul celor ce au consumat omega 3)

    Algele
    Japonezii consuma toate sortimentele de alge (wakame, mozuku, kombu, chlorella, spirulina...) Ele furnizeaza proteine, calciu, iod, acizi folici, magneziu, zinc, fier, calciu si fitoestrogeni (lignani) ce protejeaza de anumite tipuri de cancere. Contribuie in mod indiscutabil la mentinerea starii de sanatate si la longevitate si e pacat ca occidentalii nu consuma asa ceva: in Franta exista zone cu alge de calitate excelenta. Desi gasim alge din ce in ce mai usor la magazinele bio si la cele de tip plafar ele totusi nu se regasesc decat rareori in meniurile noastre.

    Ciupercile japoneze
    Din imensa varietate de ciuperci din padurile japoneze, in jur de 50% au proprietati medicinale mai ales fata de oboseala si anemie. Marea lor majoritate sunt bogate in vitamine, minerale, fibre si aminoacizi.