Serghei Prokofiev - Florinela Popa

In prima jumatate a secolului XX, compozitorul rus Serghei Prokofiev (1891 – 1953) atrage atentia prin „traseul” foarte sinuos
al creatiei sale. Dintr-o arta moderna (in deceniul al doilea), muzica
lui se metamorfozeaza intr-o arta inregimentata politic, realist-socialista (incepand din anii '30), care atinge inclusiv faza jdano-
vista (1946 – 1953).
Biografia compozitorului nu e mai putin complicata: traverseaza revolutia bolsevica, cele doua Razboaie Mondiale, intr-o Rusie condusa, pe rand, de tarul Nicolae al II-lea, de Lenin si de Stalin. Imediat dupa Revolutia din 1917, Prokofiev alege sa paraseasca Uniunea Sovietica si sa se stabileasca in SUA, apoi in Germania si in Franta. Pana la urma, in 1936, se reintoarce in Uniunea Sovietica, iar hotararea ii va marca iremediabil destinul si creatia.
Cateva aspecte controversate atrag atentia oricui isi indreapta mai atent privirea asupra intalnirii muzicii sale cu ideologia.
• De ce a acceptat Prokofiev, in timp ce se afla la Paris, comada unui balet – Pasul de otel – despre „realitatile noi” ale Rusiei sovietice, pe care inca nici nu le cunostea?
• De ce prima versiune a baletului Romeo si Julieta, dupa tragedia lui Shakespeare, a fost conceputa initial cu happy-end?
• De ce o poveste aparent naiva, Petrica si Lupul, explicata insa de compozitor ca o parabola a luptei dintre URSS si Germania hitlerista,
i-a trezit interesul lui Walt Disney, la Hollywood, pentru realizarea unui desen animat?
Radiografierea evolutiei gandirii sale muzicale, pe care o propune volumul de fata, poate oferi cateva raspunsuri la aceste intrebari si la multe altele.
Florinela Popa