Poezii - Miron Scorobete

Miron Scorobete (n. 1933, Hunedoara) este un scriitor roman care a debutat in 1954, cu Poemul Strabunii in Almanahul literar, sub patronajul poetului A. E. Baconski. Acesta si-a inceput activitatea inca din anii studentiei, fiind cooptat de revista Tribuna in 1957, ajungand ulterior redactor sef adjunct la studioul de Radio Televiziune din Cluj, de unde a fost retras in 1983 din motive politice. A fost redactor sef al revistei Renasterea, redactor sef adjunct al revistei Cetatea Culturala si membrul al gruparii Gandirea. Printre volumele publicate se numara: Manuscris, versuri (1961), Povesti din curtea mea, povestiri pentru copii (1980), Marile vacante, roman de aventuri (1984), Dacia Ederica, studiu interdisciplinar (2003) s. a. m. d. Volumul de fata este o antologie lirica a operei autorului.

„Miron Scorobete este, inainte de toate, un mare si original poet, creator de viziuni cu rezonante profunde si raspunzand in stravechi existente mitice, ca si in prezentul tensionat de intrebari chinuitoare si mereu reinnoite sperante. In scrisul sau, de o frumusete aparte se reflecta frumusetea insasi a poporului roman, virtutile sale multimilenare.” 
Ion Lungu

„Miron Scorobete e un profund. Dar si indefinibil, tocmai pentru ca nu se incadreaza in niciunul din asa-zisele «curente literare». El e «modern» si «traditional». Dar mereu cu o rostire surprinzatoare, imprevizibila. As spune, cu indrazneala si adevar, ca Miron Scorobete este un clasic. Un mare poet al prezentului, dar si al viitorului care poetului ii va fi un favorit si un prieten.”
Vasile Rebreanu

„Regasim in frumoasele versuri ale lui Miron Scorobete si duhul patimas al lui Ioan Alexandru precum si spiritualitatea elevata a lui V. Voiculescu si a lui Nichifor Crainic. Cu discretia bunului isihast Miron Scorobete reabiliteaza, surprinzator, in 1987, poezia religioasa, mult mai fatis decat Ioan Alexandru sau Adrian Popescu…”
Petru Poanta

„Familiarizat cu ideile, Miron Scorobete stie sa le descopere lirismul, iar inclinatia spre meditatie nu-l duce la abstractizari reci. Lui Miron Scorobete nu-i sunt straine nici sarcasmul, nici darul subtil al analizei sentimentelor, nici solemnitatea, nici cantecul.” 
Nina Cassian

„Impresioneaza, in prima linie, la Miron Scorobete, densitatea expresiei lirice, laconismul de buna calitate, precizia sugestiva a imaginii. Adaptarea diferentiata a formei la continut, notatia riguroasa si plastica vadesc o maturitate care ar putea parea surprinzatoare la un debutant; o maturitate insa deloc primejdioasa pentru ca se insoteste mereu cu marturia unei sensibilitati proaspete, animata de elanuri si fervori specific adolescentine.” 
Matei Calinescu

„Pe Miron Scorobete il iubesc pentru poezia pe care a scris-o, pentru omenia care-l caracterizeaza, pentru tineretea pe care o poarta in suflet. Inima lui e foarte tanara. Scorobete e un om de o civilizatie rar intalnita, un baiat de o frumusete morala cum usor nu mai gasesti in lumea noastra si, in acelasi timp, dovedeste o robustete in ceea ce priveste prieteniile de invidiat.” 
Acad. Fanus Neagu

„Fratele Miron mi-a dat curaj, m-a intarit sufleteste si m-a aparat de dusmani in cele mai grele zile ale mele. Pentru asta si pentru ca ne adapam din acelasi izvor, il imbratisez frateste.” 
Acad. Grigore Vieru

„Poetii au in proza o curioasa capacitate de a sonda realitatea cu un al saselea simt, capabil sa le reveleze fata ascunsa a lunii. E ceea ce face si Miron Scorobete.” 
Mircea Zaciu