Geo Dumitrescu (n. 17 mai 1920, Bucuresti – d. 28 septembrie 2004) a fost poet si traducator. A urmat cursurile Facultatii de Litere si Filosofie. Debuteaza, in 1941, cu placheta Aritmetica (colectia „Albatros”), sub pseudonimul Felix Anadam. Tot in 1941, a initiat gruparea literara si revista Albatros (interzisa de Cenzura dupa sapte numere). In 1946, ii apare cel mai cunoscut volum al sau, Libertatea de a trage cu pusca (Editura Fundatiilor Regale). Dupa 1946, cand se inscrie in Partidul Comunist, a ocupat functii redactionale la diferite reviste sau ziare: Timpul, Flacara, Almanahul literar, Romania literara (unde a fost redactor-sef intre 1968 si 1970). Din 1966 a fost numit secretar al PEN Club Romania. A publicat dupa „dezghetul” politic volumele Aventuri lirice (Editura pentru Literatura, 1963) si Nevoia de cercuri (Editura pentru Literatura, 1966). In 1974 ii apare volumul antologic si de inedite Jurnal de campanie (Editura Cartea Romaneasca), urmat de mai multe antologii, printre care: Africa de sub frunte (Editura Albatros, 1978), Versuri (Editura Minerva, 1981), As putea sa arat cum creste iarba (Editura Eminescu, 1989) si Poezii (Editura Curtea Veche, 2000, 2002). In 1993, devine membru corespondent al Academiei Romane. A obtinut Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania (1963, 1968), iar in anul 2000 a fost distins cu premiul Opera Omnia. A tradus din scrierile lui Charles Baudelaire, Rafael Alberti, Curzio Malaparte, Irving Stone etc.