Fructologia. Istoria culturala a fructelor - Federico Kusko

Fructele dorintei sau regina rosie, prin aromele Paradisului.
Fructele discordiei sau marele mar, fructul care a mancat lumea.
Fructele pasiunii, fratia stacojie si dimensiunea senzuala a cireselor.

Istoria fascinanta si plina de arome a omenirii, din perspectiva fructelor, din jurul fructelor si din inima fructelor. Dulci, zemoase, carnoase, seducatoare si tentante, fructele sunt receptacule de savoare incarcate de povesti si experiente senzoriale, pline de amintiri, rituri si credinte religioase, episoade literare, expresii artistice, cercetari savante, mituri si razboaie si dictaturi, din Antichitate pana la Edenurile personale realizate prin ingineria genetica de azi.

Razboaiele dulci • Fructele imperiului • Valul verde • Odiseele, transportul si colonizarea gustului • Intre puritate si pacat • Furtul secolului • Noul exod • Bijuteriile naturii • Tragedii uitate • O invazie delicioasa • Melancolia are forma de para • Pretul abundentei si savoarea dulce a nemuririi • Regele mango si razboiul semintelor • Vanatorii de fructe pierdute • Nobletea strugurilor si magia lichida a vinului • Amazoanele botanice • Noul aur verde • Muscand din Paradis • Insula fanteziei • Nectarul zeilor si alte delicii.

O carte care tinteste departe, dincolo de inocenta primordiala a fructelor ca simple prezente comestibile, incarcate de dimensiuni istorice, stiintifice, intime si politice, considerandu-le dovezi culturale care atesta sensurile multiple ale naturii, adevarate catedrale in miniatura care adapostesc intre zidurile lor carnoase secole de secrete si obsesii. De la povestea biblica a marului pana la cruciada globala a concernului Apple pentru a stapani drepturile asupra reprezentarilor lui pure si autentice, trecand prin masacrele bananelor si mania ananasului starnita in Europa lui Columb, o galerie de agenti istorici si glasul lor dulce-amar si parfumat.

„Cu un mar voi uimi Parisul.“ PAUL CEZANNE

Da, darurile dulci ale naturii, fructele si esenta lor hipnotica. Oare ce ar fi facut Hieronymus Bosch, Arcimboldo, Caravaggio, Renoir, Monet, Van Gogh in absenta perelor, piersicilor, portocalelor si strugurilor? Cum ar fi exprimat ei dorinta, vitalitatea, tineretea, sfintenia, cunoasterea? „Tot ce vedem ascunde altceva; tot timpul vrem sa vedem ce se afla ascuns in spatele celor pe care le vedem“, spunea René Magritte, care cu merele verzi a reprezentat invizibilul, aspectele intangibile, abstracte si incomensurabile ale existentei.

RECENZII