Galerii de arta independente din Romania. Tipuri de organizare si functii estetice (2000–2020) - Iolanda Cincu

Lucrarea de fata presupune o cercetare amanuntita a obiectivelor si aspiratiilor unor galerii de arta comerciale din Romania (din Cluj‑Napoca si Bucuresti). Mai precis, obiectivul acestei carti il reprezinta nevoia de a intelege cum un anumit sistem artistic, cu particularitatile sale specific regionale, poate contribui la proiectarea spiritului comun ce domina in prezentul lumii artei contemporane, modificand, totodata, perceptia locala interna asupra productiei artistice contemporane. Deoarece galeriile sunt entitati principale prin care se imparte capitalul simbolic in lumea artei, vom examina, implicit, capacitatea acestora, ca parte si sistem al lumii artei globale, de a transpune intr‑o geografie artistica teritoriala esteticile dominante, anumite tipologii de auto‑organizare, cunoasterea specifica, competitivitatea, identitatea culturala si subiectivitatea artistului contemporan in raport cu frecventa artei ca bun de consum. Vom analiza principalele profiluri organizationale si estetice ale galeriilor de arta independente comerciale din Romania, in conformitate cu puterea lor de a ingloba sensurile actuale ale aspiratiilor lumii artei universale. O misiune o reprezinta dorinta de a cunoaste efectele emergentei galeriilor romanesti in intensificarea productiei artistice locale si clasarea curenta a acesteia in sistemul si piata de arta internationale. Concomitent, un studiu al evolutiei galeriilor romanesti ne va oferi detalii esentiale despre contributia lor la schimbarea paradigmei discursului artistic.
Pe masura ce vom aprofunda geneza galeriilor romanesti si rolul acestora in stimularea productiei artistice si a dinamicii dintre actorii culturali si institutiile de profil, vom consemna dimensiunea transformarilor de pe scena artelor vizuale din Romania, tinand cont de aportul organizatiilor analizate in transfigurarea chipului acesteia. In vederea identificarii efectelor galeriilor de arta comerciale asupra augmentarii cadrului artistic autohton, pe parcursul textului de fata, se va lua in calcul aportul lor la consacrarea artistilor contemporani romani prin relatiile intretinute de ele cu publicul, colectionarii, piata de arta, institutiile artistice internationale si, intr‑o masura mai modesta, educatia artistica. Pe langa asemenea directii principale, vom aborda orientari conexe ale galeriilor in legatura cu dezvoltarea unor prescriptii estetice, dar si cu posibilitatea de a reconfigura modul de functionare al structurilor artistice organizatorice. Totodata, urmarile schimbarii prezentei si atitudinii artistilor romani in lumea artei globale vor fi analizate in concordanta cu reprezentativitatea internationala a artistilor asigurata de galerii. (din „Introducere”)

RECENZII