Ghetoul din Oradea (1944). O scurta istorie - Antonio Faur

Progresul general al umanitatii in secolul al XX‑lea a avut, ca intotdeauna, reversul sau intunecat, datorat episoadelor sale tragice, intre care Shoah‑ul (Holocaustul), cu scopul sau final, distrugerea evreimii europene.

Se poate afirma despre secolul trecut ca a ramas in istoria umanitatii nu numai prin uluitoarele cuceriri ale stiintei, prin progresul tehnologic si cultural, ci si prin fenomenul totalitarismului (de dreapta si stanga), prin cele doua razboaie mondiale, cu atrocitatile lor particulare, datorate fanatismelor ideologice, reprezentate de nazism si comunism. S‑a produs atunci o adevarata catastrofa, dupa cum remarca Alain Besançon, o „(…) remarcabila amploare a masacrarii oamenilor de catre alti oameni, care a fost posibila doar prin preluarea puterii de catre comunismul de tip leninist si de catre nazismul de tip hitlerist”.

O distinctie majora intre cele doua totalitarisme, nazist si comunist, a fost rasismul. In timp ce comunismul considera „ura de clasa” factor determinant, motor al evolutiei societatii, nazismul promova „ura de rasa” si superioritatea arienilor (supraoamenii), ceea ce le conferea drept de viata si de moarte asupra popoarelor inferioare. In esenta, teoria rasiala afirma, ca pe o certitudine stiintifica, superioritatea rasiala a unor popoare fata de celelalte. Adeptii acestei teorii pretins stiintifice credeau intr‑o ierarhizare a popoarelor, in superioare si inferioare, in functie de apartenenta lor la o rasa sau alta si de familia de natiuni din care popoarele fac parte.

RECENZII