Oda omului fara voce - Erin-Daria Neacsu

Umbra

Spiritu-mi nu are vas,

se invarte, se roteste far’ de ceas

Far’ de tinta far’ de scop

Umbra-mi nu are trup,

se oglindeste pe caldaram

Insa de vrei sa-i vorbesti, o faci precum un nebun,

Caci umbra mea nu are trup.

In ochi nu o poti privi,

Mana rece nu i-o poti simti

Existenta-i o minciuna

Umbra-mi murise acum o saptamana

Insa simti ca te-a marcat,

Ca in urma sa, ceva ar fi lasat

Fie oare adevarat?

Daca-mi umbra nu exista, poate gandul ei a lua fiinta?

RECENZII