Ordinul Bunei Sperante - Ovidiu Moceanu

Omul, sugereaza Ovidiu Moceanu, este o fiinta care se poate construi pe sine din episoadele, franturile unei existente incoerente prin exercitiul intuitiei. (…) Orest Manecan se construieste pe sine ca personaj in Ordinul Bunei Sperante: un intelectual obsedat de himera Cartii, un scriitor care incepe sa traiasca dramele eroilor sai si se decide sa descrie chiar procesul acestei scindari a fiintei…

Eugen Simion

Un astfel de scriitor care sa inteleaga literatura ca spatiu de explorare a posibilitatilor unei existente spirituale intr-o lume nu doar secularizata (un proces pe care literatura romana moderna nu l-a urmarit aproape deloc), dar si irationala, opaca, violenta si tarata ideologic este aici Ovidiu Moceanu.(…) Drumul redemptiv nu trece pe langa lumea concreta, ci chiar prin mijlocul ei, prin textura ei incarcata, intr-un exercitiu intra-mundan care inventeaza, pentru a pastra sansele autenticitatii acestei experiente, un limbaj nou si o sintaxa noua pentru aceasta proza, o intreprindere pe care putini scriitori europeni contemporani au reusit-o.

Adrian Lacatus

RECENZII