Pe strazi. Harap-Alb - Dan Ivan

 Dan Ivan debuteaza ca poet autentic intr-un spatiu ritualizat al initierii in arta poeziei, dezvaluind un taram al nelinistilor si bucuriilor interioare, un taram efervescent al metamorfozelor – pe care Harap-Alb, trimis de span sa se piarda, nu mai calcase.
Volum de debut, Pe strazi. Harap-Alb, afiseaza o expresie poetica particulara, dezinvolta si indrazneata, o linie zvelta si ferma a versului...

Pe interiorul pliat al copertii, un manifest poetic semnat Dan Ivan explica titlul si demersul creator... Actul poetic este un proces de initiere in arta poeziei si in acelasi timp de elevatie spirituala, asa cum lupta lui Harap-Alb cu spanul semnifica invingerea fortelor oarbe, ale ignorantei si ale micimii spiritului: /Zidurile sub care incearca sa te tina un span, altul, propriul eu…/ ziduri de piatra, de carne…/. Gestul poetic se vrea un act eliberator de sine, de barierele spirituale (de zidurile simbolice ale omului span – ca alter-ego negativ al eroului).

Ca sa deprinzi mestesugul poeziei, te faci sluga la mentorii ei, dar trecerea la uneltele proprii se obtine prin iesirea din groapa sau din fantana - de sub influentele sau zidurile simbolice ridicate de omul span. Jocul de „harap” (slujitor), ritualizat prin coborarea in fantana (Harap-Alb(2)), este un joc arghezian al mortii. Initierea este o trecere simbolica, prin moarte, intr-o noua stare de elevatie: /alene,/ fantani/sa-mi curga-n vene/si spani/de la betii/cu roua din gene/ cu strugurii din vii/si din morti/bauti in umbre,/batuti in porti”. Jocul este bahic, pagan, dand cont de originea mitica a basmului bazat pe ritualuri arhaice ce apartin cultelor de mistere. Poezia urmareste botezul initiatic al lui Harap-Alb in sangele cerbului mirific.
Dan Ivan inscrie o poezie de notatie, in care cotidianul sta sub semnul magicului, al credintei si intai de toate al iubirii, care le potenteaza pe toate..

Pe strazi. Harap-Alb cuprinde o suita de poezii arta poetica, printre care notam: Balada Lenesului Cristos, Mangaiere, Vis de vara, „Pe strazi, Harap-Alb”, Eroul, Dezertor, Cu anestezie si trei poezii cu titlul Harap-Alb, erou cu care artistul se identifica in incercarile de initiere in alchimia poeziei.

Cea mai plastica poezie ramane „Luna Plina”, in care iubirea noptilor albe si insomniace e dirijata de ciclurile lunii. Luna controleaza mareea carnurilor.. In tonurile lui Paul Klee, iubirea se ridica cosmic.. degajand un sentiment de permanenta si plenitudine prin imaginea transcendentala a caprelor gestante, ce impung cu ugerele intunericul: /si-n cer rasareau pline/capre cu burta umflata/sa impunga intunericul/cu ugerele fine./(Luna plina).”

RECENZII