Problema cititului. Contributii la estetica fenomenului literar (editie aniversara) - Radu Stanca

Cuvant premergator: Mircea Muthu

Perspectiva primului monograf: Ion Vartic

Dosar exegetic si Tabel cronologic: Alina Hucai

Omagiu editorial la 105 ani de la nasterea poetului, eseistului, traducatorului, omului de teatru (actor, regizor, dramaturg, cronicar dramatic), lider al Cercului Literar de la Sibiu, Radu Stanca (n. 5 martie 1920, Sebes – d. 26 decembrie 1962, Cluj-Napoca) si la 80 de ani de la aparitia Revistei Cercului Literar de la Sibiu (ianuarie – august 1945) publicat sub egida Centrului Cultural „Lucian Blaga”, Sebes.

Colectia Panteon romanesc (editii de patrimoniu) este coordonata de Acad. Prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop.

„Nu poti citi bine o opera literara, daca nu o intelegi literar; dar nici nu o poti intelege literar, daca nu o citesti bine.” – RADU STANCA

Aducem multumiri eseistei si scriitoarei Marta Petreu, omului de teatru Mihai Maniutiu, primului monograf al lui Radu Stanca, Ion Vartic, precum si tuturor contributorilor care au facut posibila aceasta alcatuire a cartii si au participat cu studii si fotografii de arhiva la sustinerea demersului nostru editorial.
Multumiri speciale Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca pentru cesiunea acordata.
 
Acest volum include texte semnate de Nicolae Balota, Livius Ciocarlie, Valeriu Cristea, Ioan Cristescu, Constantin Cublesan, Stefan Aug. Doinas, Claudiu Komartin, Monica Lazar, Ion Bogdan Lefter, Ioana Lipovanu, Nicolae Manolescu, Mircea Muthu, Mirela Nagat, George Neagoe, I. Negoitescu, Virgil Nemoianu, Ioanichie Olteanu, Nicolae Oprea, Irina Petras, Marta Petreu, Petru Poanta, Ion Pop, Cornel Regman, Miruna Runcan, Aurel Sasu, Eugen Simion, Ion D. Sirbu, Valentin Tascu, Mircea Tomus, Radu Vancu, Dragos Varga-Santai, Ion Vartic, Razvan Voncu, Mircea Zaciu.
 
Iconografia volumului este formata din fotografii care provin din colectia particulara a criticului si teatrologului Ion Vartic, din fototeca revistei Apostrof, arhivele si bazele de date stocate de Biblioteca Centrala Universitara „Lucian Blaga” din Cluj, Centrul Cultural „Lucian Blaga” din Sebes, fototeca Muzeului Municipal „Ioan Raica” din Sebes, Biblioteca Universitatii „Lucian Blaga” din Sibiu, Biblioteca Centrala „Mihai Eminescu” din Iasi, Muzeul National al Literaturii Romane din Bucuresti, Teatrul National „Radu Stanca” din Sibiu, Teatrul National „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, Colectia Arcanum Newspapers.

„Ca am regretat uneori ca sunt om, am facut-o numai pentru ca n-am avut niciodata prestanta idolilor. S-o fi avut, va asigur ca primul lucru pe care l-as fi facut ar fi fost sa adaug in sirul celor zece porunci biblice, pe o a unsprezecea: Sa-ti iubesti cartile! Sa le iubesti cu pasiunea cu care te iubesti pe tine insuti. Sau daca pe tine nu te iubesti deloc, iubeste-le totusi cu patima cu care nu iubesti nimic. Iubeste-le pentru ca aceste carti au in ele ceva din linistea, din bunatatea ochilor care ti-au fost dragi demult. Au in ele ceva din cumintenia lui Dumnezeu… ♦ Am ajuns oare macar sa stim pretul cuvantului? Intr-adevar, unde sunt oamenii care sa-si faca o religie, un cult, din templul duhului citit? Eu nu-i vad, in schimb avem cu totii din plin deferenta masinii – cultul rotitei… (...) Nu poti citi bine o opera literara, daca nu o intelegi literar; dar nici nu o poti intelege literar, daca nu o citesti bine. (...)

Cititul, daca apartine si tehnicii gramaticale, mai apartine, ca problema – si asta e mult mai important – si altui domeniu: filosofia gramaticii. ♦ Poezia este asemeni tainei sfintei cuminecaturi. Trebuie data cu lingurita. ♦ Pe cand cititul stiintific are un scop dincolo de el insusi, in descifrarea rationala a unui text constituit anume in vederea acestei descifrari, deci univoc, si pe cand cititul retoric are un scop, asa zicand, dincoace de el insusi, in crearea unor dispozitii favorabile sau a unor interese personal psihice, pe baza unui text anume constituit in vederea acestor interese, cititul literar are un scop in el insusi. Citim, pentru ca citim. ♦ Cititorii moderni nu mai stiu citi. Se poate desigur ca si creatorul sa aiba, in aceasta acuta criza de care vorbim, partea lui de vina. Extremismul exagerat al curentelor literare, extremism care, daca pe teren principial a dat frumoase roade, pe teren practic a esuat complet, e unul dintre motivele care au dus la disparitia acelui element indispensabil creatiei: publicul. Dar lipsa educatiei literare a publicului a fost motivul esential al declansarii acestei crize contemporane.” – RADU STANCA

„Un studiu de pionierat in teoria lecturii, valabil ieri si cu atat mai mult astazi. (...) O prima motivare este constatarea, fara echivoc, a «crizei dintre scriitorul contemporan si cititorul sau», de unde finalitatea paideica a intregului discurs vertebrat de trei adevaruri complementare si axiomatice: Cititorii moderni nu mai stiu citi. – Scriitor te nasti, cititor devii. – Citim, pentru ca citim. Pledoaria pentru o noua educatie literara (cea prezenta fiind erodata de unicitatea «primei lecturi», de falsele sincronizari si de cititul «inadvertent») este fundamentata de optiunea lui Radu Stanca, la fel de clara, pentru estetica fenomenologica, «adica pozitiva», capabila sa radiografieze opera literara «numai din perspectiva structurilor ei proprii, structuri care exista in afara de creator si in afara de contemplator».” – MIRCEA MUTHU

„Radu Stanca a fost liderul Cercului Literar, cea mai stralucita generatie creatoare aparuta in cultura romana dupa generatia ’27, si, totodata, prima generatie creatoare generata de Ardealul unit cu tara. Cercul Literar este legat nu numai de Sibiu si de «maternitatea lirica» a acestui oras baroc, ci, in acelasi timp, si de Cluj, prin Universitate (fie ea in refugiu in burgul sibian, fie reintoarsa la matca). In acest sens, Radu Stanca a asimilat influenta unor profesori ca Blaga (a carui filosofie a culturii o prelungeste in studiile sale) si Liviu Rusu (ale carui preocupari estetice le prelungeste in exceptionalul sau studiu de «estetica fenomenului literar», Problema cititului. ♦ Structura romantic-geniala (in sensul german al sintagmei), Radu Stanca a avut atat talentul ideilor, cat si pe acela al exprimarii lor. Este uimitor sa citesti eseurile sale din anii ’40, cand autorul (nascut in 1920) abia trecuse de varsta de 20 de ani; el este intr-o efervescenta nascatoare de idei filosofice si estetice – clare, novatoare, indraznete, ingenioase si, deci, surprinzatoare, cu o exceptionala capacitate de a stabili rapid diferentele specifice –, si, in acelasi timp, inzestrat cu harul expresivitatii maxime.” – ION VARTIC

„Un studiu mai putin valorizat si intrucatva protocronic in spatiul teoriei lecturii este Problema cititului, teza de licenta a autorului. ♦ Desi foarte tineri, cerchistii ostenteaza nu numai prin precocitatea talentului, dar si prin calitati specifice maturitatii: eruditie, gust, rafinament, spirit critic echilibrat, putere de discernamant. Ei intra in literatura cu o constiinta a creatiei formata, sub acest aspect nefiind cu nimic mai prejos decat generatia lui Mircea Eliade, de care insa ii desparte radical ideologia. Cerchistii se reclama deschis de la traditia latina, cautandu-si mentorii spirituali pe un alt nivel: Scoala Ardeleana – Maiorescu – Lovinescu. Din asemenea optiuni vom deduce modul diferit de intelegere a raporturilor traditie – modernitate, provincial – national, autohton – universal (cosmopolit).” – PETRU POANTA

„Acest teoretician al rostirii anticipa, inca din 1942, in Problema cititului, tezele care, astazi – pornind de la Paul Valéry – constituie, in toata Europa, elementele de baza ale unei «estetici a receptarii»! In planul culturii nationale, Radu Stanca elaborase pentru noi un vis pe cat de nobil, pe atat de urias: o sinteza intre patriotismul Scolii Ardelene si «europenismul» Junimii. Nici specificul national, nici universalitatea – spunea el – nu se pot realiza decat prin personalitatea creatoare de valori, care face din comandamentul operei o lege a destinului propriu.” – STEFAN AUG. DOINAS
 

RECENZII