Adam si Eva (Liviu Rebreanu)

Adam si Eva (Liviu Rebreanu)

Cu Adam si Eva (1925), romancierul anticipeaza o alta linie a prozei moderne, evidentiata mai cu seama in anii de dupa al Doilea Razboi Mondial: transfigurarea mitului, structura romanului-parabola.
Ca in cazul altor opere, si aici avem de-a face cu un proces complex al genezei, ale carei radacini coboara - dupa marturisirile autorului - pana in 1918, intr-o intamplare aparent anodina, complicata cu drama conjugala a poetului St. O. Iosif, coleg si prieten cu Liviu Rebreanu.
De la schema primitiva a unui roman nescris, Sarpele, ideea fatalitatii erotice isi incorporeaza doua alte motive, al,, cuplului etern" si al,, vesnicei  reintoarceri".
Mircea Zaciu