Contact: 0736.36.12.10 / 021.795.75.25

Cartea alba - Ramtha (Editie Hardcover)

Cartea alba - Ramtha (Editie Hardcover)
-10%
Preț: 94,50 lei
105,00 lei (-10%)
Disponibilitate: în stoc
Expediere estimată: Luni, 10 Mai. 2021
Autor:
ISBN: 9786069435137
Anul publicării: 2018
Pagini: 360
Categoria: Spiritualitate
Activitatea Grup DZC S.R.L. se desfasoara in conditii normale cu respectarea recomandarilor Ministerului Sanatatii pentru prevenirea răspândirii coronavirus (COVID-19).

DESCRIERE

 Aceasta carte se bazeaza pe Dialogurile lui Ramtha, o serie de inregistrari pe banda magnetica si pe compact disc a prelegerilor si invataturilor oferite de Ramtha. Ramtha a ales-o pe americanca JZ Knight ca fiind singurul channel pentru transmiterea mesajului sau. Singura limba pe care o foloseste pentru a-si transmite invataturile e limba engleza. Stilul discursului sau este unic si extrem de neobisnuit, fiind adesea inteles gresit ca fiind arhaic sau ciudat. Ramtha a explicat ca alegerea cuvintelor, modificarea acestora, constructia frazei si aranjarea verbelor si substantivelor, intreruperile si pauzele in mijlocul frazei, sunt toate intentionate, pentru a atinge multiplele niveluri de acceptare si interpretare prezente la un public compus din oameni cu provenienta culturala si sociala diferita.
 
 
Cuprins:
 
Mesaj important cu privire la traducere... 7
Cuvant inainte de JZ Knight... 11
 
Capitolul unu
Introducere... 21
Capitolul doi
Eu sunt Ramtha... 27
Capitolul trei
Pe cand erati oamenii mei... 49
Capitolul patru
Dumnezeu Este... 59
Capitolul cinci
Iata-l pe Dumnezeu... 75
Capitolul sase
Viata dupa viata... 89
Capitolul sapte
Moarte sau ascensiune... 111
Capitolul opt
Creatie si evolutie... 123
Capitolul noua
Mai presus decat ingerii... 141
Capitolul zece
Dumnezeul identificabil... 151
Capitolul unsprezece
Darul iubirii... 157
Capitolul doisprezece
Adevarul si numai adevarul... 165
Capitolul treisprezece
Iubeste, si fa ce vrei sa faci... 183
Capitolul paisprezece
Bucuria, cea mai grandioasa stare de A Fi... 201
Capitolul cincisprezece
Divinitatea uitata... 213
Capitolul saisprezece
Reincarnarea... 231
Capitolul saptesprezece
Stiinta cunoasterii... 245
Capitolul optsprezece
Mintea inchisa... 261
Capitolul nouasprezece
Deschiderea mintii... 271
Capitolul douazeci
Virtutea experientei... 293
Capitolul douazecisiunu
intr-o buna dimineata... 309
Epilog
Semnificatia unica a invataturilor lui Ramtha... 317
Glosar... 329
Bibliografie... 353
Lista surselor... 356
 
Fragment:
 
... data aceasta nu s-a intamplat in timp ce contemplam vantul, ci in timp ce eram intr-un somn odihnitor. Adusesem slava Sursei, soarelui, vietii, prafului de sofran, lunii, stelelor, mirosului dulce de iasomie. Le-am adus slava tuturor. Si cand mi-am inchis pleoapele, eram din nou in rai, ca vantul.
    Odata ce mi-am perfectionat abilitatea de a-mi parasi corpul, mi-a luat ceva timp sa-mi dau seama cum sa merg in diverse locuri. Apoi s-a intamplat ca, intr-o zi, unul dintre oamenii mei se afla intr-o situatie periculoasa. Cazuse de pe cal, cu piciorul inca prins in scarita. In momentul in care gandul meu s-a indreptat spre el, am si fost langa el si i-am eliberat calcaiul. Am stat deasupra lui si i-am urat sa se faca bine, insa el a crezut ca eram un vis.
    Timp de ani de zile, am calatorit in gand spre alte taramuri si alte entitati. Am vizitat civilizatii la nasterea viitorului lor si vieti inca nevazute. Am invatat sa calatoresc in cateva clipe, pentru ca am invatat ca, oriunde se afla gandul, acolo se afla si entitatea. Si cum am mai cucerit eu dupa aceea? Eram un inamic de temut pentru ca stiam ce gandeste dusmanul; si astfel i-am intrecut pe toti. Nu am mai asediat regate; le-am lasat sa se asedieze singure.
    Incet, incet, dupa multi ani - in timp ce gandul de a deveni idealul meu a devenit forta vietii insesi din celulele corpului meu - sufletul meu a schimbat treptat programarea din fiecare structura celulara pentru a creste viteza de vibratie din interior, atat de puternica imi era dorinta. Cu cat deveneam mai impacat cu viata, cu atat acea emotie se desavarsea in intregul meu corp fizic, pana cand am devenit din ce in ce mai usor. Oamenii se uitau la mine si spuneau: "Vai, stapanul nostru are o stralucire." Si asa era, pentru ca trupul meu vibra la o viteza mai mare, mergand de la viteza materiei pana la viteza luminii. Asta era ceea ce emana o stralucire din fiinta mea.
 

    In timp, corpul meu a devenit din ce in ce mai subtil in lumina lunii. Apoi, intr-o noapte, am inceput sa fiu acolo unde era luna. Nu am mai calatorit doar in gand. Mi-am crescut vibratia corpului la cea a luminii si mi-am luat intreg trupul cu mine. Eram vesel si voios pentru ca ceea ce facusem eu era fara precedent. Cu toate astea, m-am intors, dar doar ca sa vad daca o pot face din nou. Si am facut-o, din nou si din nou, de saizeci si trei de ori, inainte de ascensiunea mea finala. A devenit ceva firesc, asa cum este respiratia pentru voi.
 

    Cand am devenit vantul, am inteles cat de limitat fusesem si cat de libere erau elementele. Cand am devenit vantul, am devenit o putere nevazuta care nu are nicio forma, care este lumina pulsatorie, indivizibila. Astfel, ma puteam misca liber prin vai, depresiuni si defileuri, prin munti, oceane si roci, si nimeni nu ma putea vedea. Si, precum vantul, aveam puterea sa transform frunzele din smarald in argintiu, sa misc copacii de neclintit, sa intru in plamanii unui bebelus, in gura unui indragostit si inapoi in nori, pentru a le da un branci. Cand am devenit vantul, am devenit culmea unei puteri in miscare, care nu poate fi niciodata imblanzita, o miscare salbatica care este libera de orice: libera de greutate, libera de masura, libera de timp.
    Cand am devenit vantul, am inteles cat de mic si neajutorat este omul in ignoranta lui despre el insusi si cat de maret devine el atunci cand se extinde in cunoastere. Am aflat ca orice contempla omul indeajuns de mult, din pura dorinta, asta va deveni. Daca omul isi repeta indeajuns de mult ca este jalnic, fara suflet, lipsit de putere, el va crede asta si va deveni asta. Daca isi spune lui insusi stapanul vantului, el va fi stapanul vantului, asa cum am devenit eu stapanul vantului. Si daca isi va spune Dumnezeu, atunci el va deveni Dumnezeu.

    Odata ce am invatat toate aceste lucruri, am inceput sa-i invat pe fratii mei preaiubiti despre Dumnezeul Necunoscut, Sursa intregii vieti. A venit o zi cand eram un om in varsta, cand tot ceea ce ma pornisem sa realizez in fiinta mea...
 
    Ramtha: Cum poate fi atat de detaliata? Cum are cineva cunostinte cu privire la lucrurile despre care vorbeste?
    Student: Experienta.
    Ramtha: Ah, intr-adevar. Asta a fost experienta mea cu privire la cum a fost si cum este. Asa imi amintesc eu asta.
    Student: Dar imi poti intelege indoielile?
    Ramtha: Intr-adevar, pentru ca nu ti-ai ingaduit sa-ti aduci aminte. Dar iti voi spune asa: asculta din nou inregistrarea si, in timp ce toate celelalte relatari nu au reusit sa explice nimic, in aceasta relatare nu exista nimic care sa lipseasca si toate se potrivesc.
    Sa te conving? Nu voi face asta, deoarece nu te-as convinge niciodata. Doar tu permiti acelui lucru sa se intample.
    Student: Ei bine, pot sa-ti mai pun cateva intrebari pentru clarificare?
    Ramtha: Intr-adevar.
    Student: Ai spus ca Tatal se extinde prin noi. Inseamna asta ca, de fapt, mintea divina creste prin noi, prin creatiile noastre?
    Ramtha: Intr-adevar. Pentru ca Tatal a fost, la inceputul vostru, Vidul fara forma, spatiu fara lumina. Si asa ar fi fost pentru totdeauna, daca nu s-ar fi contemplat pe sine si nu ar fi imbratisat gandul care era el. Cand a facut asta, el s-a extins in lumina, prima expansiune a gandului. Din acea lumina, am devenit noi toti. De ce? Pentru a continua expansiunea Tatalui in vesnicie. Cum? Prin acelasi proces de contemplare pe care 1-a inceput Tatal in nasterea formelor noastre de lumina.
    Din splendidul moment al nasterii sufletului nostru, fiecare dintre noi a inceput sa evolueze si am inceput sa ne extindem. Sufletele noastre ne-au permis sa captam gandul si sa-l tinem sub forma de emotie. Prin asta, noi am putut sa mergem spre interior, sa contemplam gandul si sa-1 extindem in creativitate. Aceasta este ceea ce a permis ca lumea sa prinda viata, ca floarea sa fie o samanta intr-un boboc si ca animalele sa devina si sa cutreiere.
    Gandul, Tatal vostru iubit, este in sine emotie nemanifestata. Gandului nu i se da credinta ca ar exista, pana cand nu este manifestat ca emotie in interiorul sufletului. Odata ce gandul este imbratisat si inregistrat in suflet, atunci devine real. Atunci are design. Atunci are structura. Atunci are permanenta.
    Cine a creat tot ce vedeti aici? Nu a fost Dumnezeu, gandul. Ati fost voi, Dumnezeii, emotia, care ati luat gandul si l-ati simtit in formele coborate ale materiei. Ceea ce voi numiti realitate nu devine asta, pana ce un gand nu este imbratisat in emotie in interiorul sufletului pentru a forma un ideal de creatie, si apoi exprimat ca forma creata. Sentimentele si valorile emotiei sunt cele care dau credinta gandului si formei pe care voi o numiti realitate. In felul acesta creste Tatal in fiecare moment.
    Forma creata este astfel evolutia gandului in emotie. Aceasta este ceea ce permite materiei sa fie creata. Aceasta este ceea ce va ingaduie voua sa creati, sa evoluati, sa deveniti, sa va exprimati, sa faceti orice alegeti sa faceti. Si niciodata nu ati fost judecati de forta vietii care va permite sa fiti ceea ce sunteti, deoarece prin faptul ca sunteti ceea ce sunteti, voi extindeti si dati credinta mintii lui Dumnezeu.
    Tatal, nu numai ca lucreaza prin voi, ci si simte prin voi, este prin voi. Voi sunteti ceea ce este el, iar acea realitate este recreata in fiecare moment. Din acest motiv, tot ceea ce faceti, ce ati facut vreodata, a fost dintotdeauna acceptat in ochii lui Dumnezeu.
    Totul de aici, care se naste din gand si lumina, voi ati creat. Astfel imparatia cerurilor, regatul lui Dumnezeu, a fost extins prin intermediul fiilor sai, voi, el insusi. Asadar, iubiti ceea ce sunteti enorm de mult, pentru ca voi sunteti ceva frumos, care a creat toate lucrurile din bucuria de a face asta.
    Student: Multumesc, Ramtha. Mai am o intrebare. Ai...

    Felul in care termini cu viata de aici este traind-o, si iubind-o, si devenind parte din lucrurile simple. Si descotorosindu-te de idealuri care intimideaza, care limiteaza, si care restrictioneaza libertatea vietii. Si traind in libertatea sinelui tau, si iubindu-te pe tine, si incetand sa te compari cu altii.
    Atunci cand incetezi sa mai traiesti pentru imaginile societatii si, in schimb, traiesti pentru propriul tau ideal, propriul tau adevar - oricare ar fi acesta in interiorul fiintei tale, si iti iubesti fiinta eterna - atunci devii una cu flora si pestii si intr-adevar cu intreaga viata. Atunci poti spune: "Am incheiat aceasta experienta. Am iubit intreaga viata care este aici si, pentru ca am facut asta, sunt gata pentru o noua aventura. Sunt gata pentru un regat indepartat, si o noua intelegere, si un mod total diferit de a fi." Cand vei fi facut aceste lucruri, maestre, vei parasi acest plan in culmea gloriei. Asa am plecat eu.
    Eu sunt un iubitor al acestui plan. Cutreier prin vaile sale, adeseori. Eu suflu in copaci si devin parte din rasetele copiilor. Stiu cum este aceasta viata, pentru ca nu am ratat valorile de aici. Dar si mai mult cunosc suferintele celor pe care ii iubesc mai presus de orice, iubitii mei frati. Si eu am raspunsurile, dar ele sunt de prea putin folos daca nu sunt puse in aplicare.
    Motivul pentru care tu si toti ceilalti va exprimati aici, este pentru ca asta vreti. Asta este reincarnarea.
    Student: Multumesc. Va trebui sa ma gandesc la ceea ce ai spus.
    Ramtha: Fa-o. Pentru ca atunci cand o vei face, poate ca vei alege sa fii mai bland cu fiinta ta si ii vei ingadui libertatea sa respire un pic mai usor.
    Student: Ma intrebam daca ne poti spune ceva despre ce faci tu atunci cand nu esti in acest plan.
    Ramtha: Fac acelasi lucru pe care il faceti si voi: ma exprim. Singura diferenta este ca, in cazul vostru, este o limitare a expresiei, iar in al meu nu. Eu ajung pana in vesnicie, deoarece eu niciodata nu contemplu sfarsitul meu, pentru ca nu exista asa ceva. Si merg intr-adevar cu vantul, pentru ca asta a fost dorinta mea suprema.
    Sunt fericit. Si te privesc pe tine in viata ta, si pe ea in viata ei, si pe el in a lui. Ma uit la iluziile voastre de aici si - in timp ce ele sunt atat de importante pentru voi si pline de apa frumos colorata - eu rad, pentru ca tot ce aveti de facut este sa vedeti mai mult. Si exista mai mult.
    Eu ma exprim, maestre, si sunt fericit cu ceea ce sunt. Si atunci cand nu sunt identitatea pe care o vedeti aici, sunt ceea ce este: platforma din care izvorasc toate lucrurile, pentru ca al saptelea nivel este totalitatea gandului, care este marele Vid ce tine planetele voastre pe orbita, celulele voastre laolalta, si cuprinde toate lucrurile in perimetrul vesniciei. Iar atunci cand esti o entitate de nivelul al saptelea, nu mai exista niveluri. Exista doar a fi. Prin asta, devii toata simtirea tuturor lucrurilor, a intregii cunoasteri, a intregului gand.
    Contempla cum este sa fii gand. Cat de departe poate calatori un gand? Poti sa asezi un gand pe suprafata soarelui, poate pe partea intunecata a lunii, sau pe stelele mari si mici de pe cerul vostru? Poti sa trimiti un gand unei alte entitati din alt plan? Poti face asta in mai putin de o secunda. Este chiar in tine sa fii asa. Tu esti entitatea care nu vrea acea expresie de sine. Tu doresti expresia aceasta, si asa si este.
    Student: Cu siguranta trebuie sa existe un punct in care sa ne dam seama de ce ne tot intoarcem.
    Ramtha: Este. Se numeste fericire. Si acel punct este atins atunci cand nu mai exista nicio entitate ce tu ai prefera sa fii, mai degraba decat tu insuti, si niciun loc unde ai prefera sa fii, mai degraba decat acolo unde esti. Acesta este punctul in care iti dai seama.
    Inca un lucru, maestre. Ceea ce pentru tine este intristare si suferinta si durere, reprezinta adesea fericirea altei entitati. Toti cei de aici sunt fericiti cu vietile lor. Ei nu isi dau seama de acest lucru, pentru ca idealul lor de fericire este un clovn care...

    Calea mea, in viata mea din acest plan, a fost sa devin Dumnezeul Necunoscut - care aveam sa descopar ca eram eu insumi - si sa merg dincolo de dimensiuni, pentru a zburda in aventurile vesniciei. Si asa am facut si inca mai fac. M-am intors sa va spun ca aceste aventuri va asteapta si pe voi, cand veti fi imbratisat toata aceasta viata, asa cum am facut eu.
    Mergeti si traiti cunoasterea pe care v-am dat-o. Lasati-o sa existe inlauntrul fiintei voastre. Cand veti face asta, va veti da seama ca vi s-a dat o comoara mai nemaipomenita decat ati fi putut cere sau v-ati fi putut inchipui vreodata.
    Luati ceea ce ati invatat, ce ati auzit, ce ati citit, si aplicati cu simplitate. Cu cat sunteti mai simpli, cu atat mai puternici deveniti. Si daca vreti ceva, cereti. Nimeni din acest plan nu este imputernicit sa va dea ceea ce cereti. Cereti Domnului Dumnezeului fiintei voastre ca Tatal sa va dea, si stiti ca v-a dat, indiferent despre ce este vorba. Si unde mergeti sa cereti? La templul interior. Doar cereti, in linistea propriilor voastre ganduri. Intotdeauna sunteti auziti.
    Stiu cine sunteti. Si stiu ce faceti si ce visati. Atunci cand ganditi ca nimeni nu va vede, trebuie sa intelegeti ca sunteti precum stelele de pe cer la miezul noptii. Sunteti acolo ca toti sa va vada. Toate lucrurile stiu cine sunteti si ce faceti, mai ales noi, cei din nevazut.
    Cine esti conteaza cu adevarat doar pentru tine. Cand totul este spus si facut, te ai doar pe tine si acea lumina pretioasa din interiorul tau, numita Dumnezeu Atotputernic. Fii drept cu tine insuti. Fii individual cu tine insuti. Si iubeste ceea ce esti, astfel incat lumina ta si felul cum esti vazut, sa devina precum stelele la miezul noptii, stralucitoare si foarte frumoasa.
    Am fost numit Ramtha cel Iluminat de catre oamenii mei si am pastrat acest nume chiar pana la aceasta ora. Un iluminat? Am fost o entitate solitara, care a stat pe un platou, in timp ce toti ceilalti isi ocupau timpul cu toate lucrurile pe care le fac zilnic. insa in acea salbaticie, instrainat de viata de zi cu zi, l-am gasit pe Dumnezeul Necunoscut.
    Lumea nu este in piata, iubitii mei frati. E un furnicar de viata acolo, intr-adevar. Dar viata cu adevarat importanta poate fi gasita in afara pietei, la baza unui copac maret sau pe varful unui munte inzapezit, unde vantul este curat si rece si proaspat, sau in imensitatea desertului, sau in nemarginirea marii. Exista mult mai mult in acest plan, decat majoritatea dintre voi v-ati ingaduit vreodata sa vedeti. Inca nu l-ati trait si nu l-ati explorat. Ati fost doar in constiinta apasatoare a societatii voastre, cu judecatile si idealurile ei marunte, si cu goana ei nebuna dupa iluzia timpului.
    Nu veti cunoaste cu adevarat viata, pana cand nu veti deveni solitari in asemenea locuri, in armonie cu cerul in miez de noapte si cu luna ce creste si descreste pana la maretia rasaritului. Si, prin toata cunoasterea si visurile care vin spre voi, iata, si voi veti deveni iluminati, caci prioritatile se schimba acolo. Constiinta salbaticiei va accepta, iubitii mei frati. Va accepta si vrea ca voi sa fiti atemporali, asa cum este ea. Acestea sunt circumstantele in care veti creste sa deveniti acest Dumnezeu, si sa deveniti neabatuti in toate zilele vietii voastre.
    Dumnezeul Necunoscut este liniste - liniste deplina - si totusi va vorbeste, daca ii ingaduiti. Intindeti-va bratele si deveniti parte din acest continent. Mergeti in toate locurile sale. Faceti parte din ele. Dati-va jos matasurile si bijuteriile si scoateti-va pantofii. Impodobiti-va cu o simplitate demodata, si mergeti si-l experimentati pe Dumnezeu in acest rai al vostru pe care l-ati creat. Va implor sa faceti asta. Nu veti fi trait cu adevarat - si nici nu o sa ajungeti sa intelegeti Dumnezeul acesta care sunteti voi - pana cand nu veti merge in aceste locuri si nu veti face parte din constiinta lor continua, vesnica.
    Imi doresc, din totalitatea fiintei mele, din Tatal care arde in mine, sa stiti cat de valorosi sunteti si in ce masura sunteti iubiti si necesari. In orice moment credeti ca nu aveti pe nimeni...
 

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.096 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.