„Ilie Rad este profesor universitar si a gasit cu cale sa scrie, impreuna cu sotia sa, Doina, o carte despre satul sau, Nandra. O face cu mintea, sistematic si organizat, ca orice savant, o face si cu sufletul lui de om ivit din adancurile unei lumi vechi si partial pierdute. Dar ce lume fascinanta, cu nume arhaice, cu urme arheologice de mii de ani, cu documente de fondare de peste sapte secole, cu populatie romaneasca statornica, cu un crestinism cuviincios si temeinic, cu scoala veche, organizata la inceput pe langa biserica, cu morti si cu eroi, cu grai frumos romanesc, cu traditii minunate, cu oaspeti straini, cu sateni plecati peste mari si (unii) reintorsi, cu familii vrednice, cu pierderi si castiguri, cu simtul pamantului reavan si aburind de har dumnezeiesc, dar si cu cele mai mari risipiri in deceniile din urma! Ilie si Doina Rad au scris – cum a zis un interlocutor evocat in carte – un roman al satului. Eu i-as zice si imn sau prinos de recunostinta fata de toti nandrenii care zac sub glie, dar din care s-a ivit lumea de astazi, cata mai este. Ilustratia deosebita, indicele de nume, de localitati, bibliografia, rezumatul in engleza nu doar ca intregesc cartea, dar ii si confera statutul de cercetare sistematica, de lucrare «pentru minte, inima si literatura», cum ar fi spus Gheorghe Baritiu. Ferice de satele care au astfel de fii!” (Ioan-Aurel Pop)

„Asa cum se arata si in prefata intitulata Cum s-a nascut o idee, redactarea monografiei a inceput sub cele mai bune auspicii, fiind descoperite, inca de la inceput, cateva documente exceptionale ca valoare istorica si documentara: actul original al primei atestari documentare, aflat in Arhivele Nationale Maghiare, apoi fotografia cu Biserica de lemn, necunoscuta in lumea stiintifica, demolata in 1946, lista cu cei patru barbati din Nandra, executati de insurgentii maghiari, in 1848, listele ASTREI, cu eroii si veteranii Primului Razboi Mondial etc. (…) Monografia se imparte – si aici este un prim semn de originalitate – in doua parti: A. Monografia istorica propriu-zisa si B. „Romanul” satului, cu fapte extraodinare petrecute in sat, mai putin cunoscute de lume.” (Romulus Catana)