Pachet educatia timpurie si terapia tulburarilor de limbaj - Carolina Bodea Hategan, Ecaterina Vrasmas

Pachetul contine:

1. Logopedia. Terapia tulburarilor de limbaj. Structuri deschise - Carolina Bodea Hategan

Limbajul, ca functie psihica specific umana, se afla la confluenta mai multor discipline, printre care filosofia, psihologia, neurobiologia, psihopedagogia speciala, logopedia. Tulburarile sale, fie ca sunt de natura organica, functionala sau psihologica, restrang capacitatea de comunicare a individului si, implicit, viata lui sociala.
 
In cartea de fata, pornind de la modelele explicative ale tulburarilor de limbaj si prezentand metode de evaluare si interventie a caror eficacitate a fost demonstrata stiintific, autoarea realizeaza o deschidere spre tulburarile emotionale, comportamentale, de invatare si nu numai, incadrandu-le in contextul mai larg al mentalului uman.
 
Propunand directii concrete de evaluare si interventie in cazul unor tulburari ale limbajului precum dislalia, balbaiala, rinolalia, dizartria, afazia, tulburarile de voce, intarzierea in dezvoltarea limbajului, aceasta carte are o importanta latura practica, imbogatind literatura de specialitate printr-un demers inovator si binevenit.
 
 
Carolina Bodea Hategan este conferentiar universitar doctor la Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca. Dintre lucrarile publicate mentionam: Fluenta verbala. Directii teoretice si aplicatii psihopedagogice (volum coordonat impreuna cu Dorina Talas), Tulburari de voce si vorbire, Abordari structuralist-integrate in terapia tulburarilor de limbaj si comunicare.
 
Cuprins
Prefata
Capitolul I. Tulburarile de limbaj si comunicare — modele explicative si directii de clasificare
1. Scurt istoric privind domeniul tulburarilor de limbaj si comunicare
2. Logopedia. Ortofonia. Terapia limbajului si a comunicarii
3. Circumscrierea domeniului terapiei tulburarilor de limbaj si comunicare
4. Modele de abordare a tulburarilor de limbaj si comunicare
5. Criterii diagnostice in tulburarile de limbaj si comunicare reunite la nivelul principalelor
manuale de diagnostic
6. Modelul diagnostic propus de Gutu (1974)
7. Abordare conclusiva
Bibliografie
Capitolul II. Limbajul — abordari multidimensionale
1. Limbajul — perspectiva lingvistica
2. Aspecte ale neurofiziologiei aparatului fonoarticulator si ale analizatorului verbo-auditiv
3. Vocea umana si tulburarile de voce
4. Elemente de fizica in abordarea limbajului
5. Abordare conclusiva
Bibliografie
Anexa I. Cuvinte cu scriere fonologica
Anexa II. Cuvinte complexe 
Anexa III. Cuvinte simple din punct de vedere fonologic
Capitolul III. Dislalia. Particularitati ale demersului de evaluare si interventie
1. Delimitari conceptuale
2. Factori de risc si cauze ale tulburarii dislalice
3. Tipuri de tulburari dislalice
4. Directii de evaluare
5. Directii de interventie
6. Abordare conclusiva
Bibliografie
Anexa I. Fisa de examinare logopedica complexa
Anexa II. Fisa de examinare logopedica
Anexa III. Fisa de examinare logopedica complexa
Capitolul IV. Dizartria. Particularitati ale demersului de evaluare si interventie
1. Delimitari conceptuale
2. Etiologia tulburarii dizartrice
3. Simptomatologia tulburarii dizartrice
4. Directii de diagnostic diferential
5. Tipuri si forme ale tulburarilor dizartrice
6. Demersul de evaluare
7. Demersul de interventie
8. Tulburari asociate cu tulburarea dizartrica 
9. Prezentare studiu de caz
10. Abordare conclusiva
Bibliografie
Capitolul V. Rinolalia. Particularitati ale demersului de evaluare si interventie
1. Aspecte introductive. Delimitari conceptuale
2. Etiologia tulburarilor rinolalice
3. Date din embriogeneza relationate cu despicaturile labio-maxilo-palatine
4. Despicaturile labio-maxilo-palatine (keilo-gnato-palato-schizis) 
5. Sindroame asociate cu despicaturile labio-maxilo-palatine 
6. Implicatiile despicaturilor labio-maxilo-faciale. Manifestari clinice
7. Formele de rinolalie si specificul acestora
8. Directii terapeutice
9. Instrumentar utilizat in evaluare si interventia in tulburarile rinolalice
10. Abordare conclusiva
Bibliografie
Capitolul VI. Tulburarile de ritm si de fluenta. Balbaiala
1. Delimitari conceptuale
2. Forme ale tulburarilor de ritm si fluenta
3. Balbaiala — tulburare de ritm si fluenta
4. Balbaiala — demersuri de evaluare si interventie
5. Demers psiholingvistic integrat de evaluare si interventie in contextul balbaielii — model de buna practica
6. Abordare conclusiva
Bibliografie
Anexa I. Fisa de examinare logopedica (pentru utilizare in contextul balbaielii) (propusa de Bodea Hategan, 2015)
Capitolul VII. Afazia. Delimitari simptomatologice, directii de evaluare si interventie
1. Delimitari conceptuale
2. Etiologie
3. Directii de diagnostic diferential
4. Particularitatile tulburarilor afazice
5. Clasificarea afaziilor si descrierea acestora
6. Incidenta si prevalenta afaziei
7. Directii de evaluare a persoanei care prezinta afazie
8. Directii terapeutice in contextul afaziei la adult
9. Pronosticul in afazie si factorii care modeleaza formularea acestui pronostic
10. Afazia la copil
11. Abordare conclusiva
Bibliografie
Capitolul VIII. Tulburarile de voce — aspecte teoretice si aplicatii practice
1. Actul fonator. Aspecte introductive
2. Tulburarea de voce — semn sau/si simptom al unei boli sau tulburari 
3. Etiologia tulburarilor de voce
4. Tipuri de tulburari de voce
5. Directii de evaluare a tulburarilor de voce. Instrumentar utilizat
6. Demersul terapeutic
7. Abordare conclusiva
Bibliografie
Capitolul IX. Intarzierea in dezvoltarea limbajului. Preventie, diagnostic si interventie
1. Delimitari conceptuale
2. Factorii de risc si cauzele aparitiei intarzierii in dezvoltarea limbajului
3. Semne si particularitati ale intarzierii in dezvoltarea limbajului
4. Directii de diagnostic diferential
5. Directii de evaluare
6. Directii de interventie
7. Concluzii
Bibliografie
Anexa I. Scala de dezvoltare auditiva: de la 0 la 6 ani (Dezvoltarea limbajului receptiv, a perceptiei auditive si a memoriei auditive)
Anexa II. Fisa de evaluare a limbajului (intervalul de varsta 6–7 ani)
Anexa III. Lista cu material verbal pentru implementarea tehnicii celor 50 de cuvinte — T50
 
Format: 145 x 205 mm, paperback cu clape

2. Educatia timpurie - Ecaterina Vrasmas

Educatia Timpurie
 Start Bun in Viata pentru Fiecare Copil

Educatia timpurie are doua sensuri esentiale. Primul se refera la inceperea educatiei cat mai devreme, iar al doilea la abordarea holistica, multidisciplinara si complexa a copilului mic. Aceasta schimba radical practicile traditionale de ingrijire, crestere si educare.

Fiecare copil merita un start bun in viata. In primii ani, dezvoltarea fizica, intelectuala si afectiva a copilului este rapida si depinde de conditiile de trai, experientele avute si adultii care il ingrijesc. Educatia timpurie nu este doar o pregatire pentru scoala, ci si pentru viata in general.

Beneficiile educatiei timpurii:

Dezvoltare rapida si sanatoasa
Abordare holistica si multidisciplinara
Pregatire pentru viata, nu doar pentru scoala
Schimbare pozitiva in practici traditionale de crestere si ingrijire
 
PARTEA I: FUNDAMENTELE SI ARGUMENTELE POLITICILOR SI PROGRAMELOR DE EDUCATIE TIMPURIE

CAPITOLUL I: Educatia timpurie sau programe educative pentru copilaria mica
I. 1. Educatia timpurie ca domeniu multiplu si nou de studiu si actiune13
I. 2. Educatia timpurie – forme si componente14
I. 3. Educatia timpurie in cadrul educatiei pentru toti si a educatiei incluzive14
I. 4. Definitia educatiei timpurii in contextul ingrijirii timpurii pentru dezvoltare18
I. 5. Educatia la varstele mici ca obiectiv al politicilor internationale21
I. 6. Caracteristicile si nevoile de dezvoltare ale copiilor27
I. 7. Stimularea ca specific al dezvoltarii la varstele mici31
I. 8. Tendinte si statistici32

CAPITOLUL II: Studii, cercetari si programe in domeniul varstelor mici si prescolare
II. 1. Cercetarea stiintifica asupra varstelor mici ale copilului si studiile de dezvoltare prenatala (psihologia fetusului)39
II. 2. Studii privind importanta copilariei mici asupra scolarizarii si a conditiei sociale44
II. 3. Relatiile sociale in copilaria mica45
II. 4. Studii despre imaginea de sine, respectul de sine si increderea in fortele proprii54
II. 5. Studii de nutritie si alimentatie57
II. 6. Studii si orientari privind constructia si eficienta programelor sociale adresate micii copilarii si dezvoltarea teoriei privind educatia timpurie58
II. 7. Studii si politici sociale incluzive privind indicatorii si reperele copilariei68

CAPITOLUL III: Repere normative si principii ale programelor pentru educatie timpurie
III. 1. Educatia copiilor mici intre tendinte si valori77
III. 2. Modele explicative ale dezvoltarii: modelul ecologic si cel al situatiilor de risc79
III. 3. Principiile generale pe care se bazeaza programele de educatie timpurie82
III. 4. Relatia dintre educatia timpurie si educatia prescolara89
III. 5. Dimensiunile unui proiect de program bazat pe individualizare si abordare timpurie a educatiei91
III. 6. Principiile metodologice propuse in cresa si gradinita in perspectiva educatiei timpurii93
III. 7. Evaluarea programelor de educatiei timpurie97
III. 8. Educatoarea si alti profesionisti in programul de educatie timpurie din gradinita99

CAPITOLUL IV: Dezvoltarea copilului: dimensiunile proceselor de educatie timpurie in favoarea dezvoltarii
IV. 1. Programele creselor si gradinitelor in favoarea dezvoltarii copiilor103
IV. 2. Dezvoltarea copilului mic104
IV. 3. Principiile dezvoltarii copilului105
IV. 4. Modele teoretice de stadii si etape de dezvoltare a copilului107
IV. 5. Dezvoltarea holistica110
IV. 6. Dezvoltarea embrionului pana la nastere110
IV. 7. Momentul nasterii111
IV. 8. Dezvoltarea dupa nastere111
IV. 9. Dezvoltarea in cursul primilor trei ani112
IV. 10. De la 3 la 6 ani113
IV. 11. Situatii de risc pentru dezvoltarea copilului mic114
IV. 12. Aspecte ale dezvoltarii sociale la copilul mic115
IV. 13. Interactiunea cu adultul ca baza a dezvoltarii limbajului119
IV. 14. Alfabetizarea emotionala121
IV. 15. Experienta copilului ca experienta de relatie124
IV. 16. Probe si testecare evalueaza dezvoltarea copilului mic124
IV. 17. Programul Portage125
IV. 18. Repere de dezvoltare in cadrul educatiei timpurii in Romania130
IV. 19. Adaptarea programului educativ din cresa si gradinita pentru dezvoltarea personalitatii 134
IV. 20. Componentele personalitatii – un model pentru programele educationale timpurii134
IV. 21. Programul de educatie timpurie – ca program adecvat dezvoltarii copilului136

PARTEA A II A: ANALIZA SI DEZVOLTAREA PRACTICILOR IN EDUCATIA TIMPURIE

CAPITOLUL V: Sprijin educational pentru dezvoltare prin cunoastere si individualizare
V. 1. Cunoasterea copilului in cresa si gradinita pentrustimularea dezvoltarii sale holistice142
V. 2. Individualizarea ca proces de sprijin a dezvoltarii159
Anexa 1167

CAPITOLUL VI: Perspective de abordare a jocului in educatia timpurie
VI. 1. Importanta jocului la copilul mic si prescolar177
VI. 2. Dimensiunile jocului182
VI. 3. Tipurile de joc in evolutia copilului182
VI. 4. Rolul parintilor in joc185
VI. 5. Primele jocuri sau specificul jocului la copilul mic186
VI. 6. Jocul in programul de cresa/ gradinita189

CAPITOLUL VII: Rolul amenajarii spatiului educational in dezvoltarea copilului mic si prescolar
VII. 1. Rolul mediului fizic in dezvoltarea copilului198
VII. 2. Mediul fizic din familie202
VII. 3. Importanta amenajarii spatiului educativ din cresa/ gradinita204
VII. 4. Ce sunt ariile de stimulare? 207
VII. 5. Organizarea practica a spatiului educativ prin arii de stimulare210
VII. 6. Ocazii de joc – ocazii de invatare si dezvoltare prin ariile de stimulare211
VII. 7. Tipuri de arii de stimulare214
VII. 8. Chestionar pentru evaluarea organizarii salii de grupa231
VII. 9. Avantajele ariilor de stimulare232
VII. 10. Rolul educatoarei in amenajarea spatiului educativ233
VII. 11. Materialele folosite237
VII. 12. Sugestii pentru alegerea jucariilor si a materialelor didactice238

CAPITOLUL VIII: Imaginea de sine si stima de sine in educatia timpurie
VIII. 1. Educatia timpurie si imaginea de sine241
VIII. 2. Identitate si constructia sinelui la copil241
VIII. 3. Relatia dintre dezvoltarea sinelui si apartenenta la copilul mic242
VIII. 4. Relatia dintre dezvoltarea personala si increderea de sine244
VIII. 5. Imaginea de sine, increderea in sine si respectul sau stima de sine245
VIII. 6. Procesul de construire a imaginii de sine247
VIII. 7. Imaginea de sine sanatoasa si imaginea de sine deficitara249
VIII. 8. Un model al indicatorilor imaginii de sine in primii ani de viata251
VIII. 9. Factorii care influenteaza invatarea sinelui252
VIII. 10. Premisele respectului de sine253
VIII. 11. Conceptul de stima de sine si analiza sa teoretica255
VIII. 12. Componentele stimei de sine258
VIII. 13. Atitudinile parentale si stima de sine258
VIII. 14. Activitatile pentru formarea increderii de sine in cresa si gradinita259
VIII. 15. Recomandari practice si cerinte fata de educatori262
VIII. 16. Experienta de viata si respectul de sine265

CAPITOLUL IX: Raspunsul la cerintele educationale speciale in programul de educatie timpurie
IX. 1. Concepte cheie270
IX. 2. Diversitate si diferente in dezvoltare271
IX. 3. Cerinte educationale si cerinte educationale speciale272
IX. 4. Atitudinea fata de copiii cu CES273
IX. 5. Perspectiva pozitiva asupra copiilor cu CES274
IX. 6. Situatiile de risc pentru dezvoltarea copiilor275
IX. 7. Imaginea de sine la copilul cu dizabilitati si/ sau alte CES276
IX. 8. Acoperirea nevoilor speciale de educatie la varstele timpurii277
IX. 9. Teze fundamentale in tratarea CES la varstele mici279
IX. 10. Istoricul interventiilor educationale asupra copiilor cu CES279
IX. 11. CES in cresa/ gradinita – directii de actiune282
IX. 12. Recomandari in planificarea activitatilor284
IX. 13. Semnele de risc la copiii mici, de la 0 la 2 ani286
IX. 14. Un instrument de evaluare a comportamentelor semnificative ale copiilor in copilaria mica (0-2 ani)286
IX. 15. Instrumente pentru evaluarea timpurie a CES in gradinita289
IX. 16. Rolul educatoarei in evaluarea si lucrul cu copiii cu CES290
IX. 17. Cine sprijina educatoarea in activitatea cu copiii cu CES? 293
IX. 18. Cum folosim progamul de educatie timpurie in problematica copiilor cu CES294
IX. 19. Pasii abordarii unei educatii de calitate, incluzive la nivelul cresei/ gradinitei295

CAPITOLUL X: Parteneriatul educational
X. 1. Familia ca mediu primar de socializare299
X. 2. Familia si educatia copiilor300
X. 3. Parintele bun sau competenta parentala304
X. 4. Stadiile de dezvoltare ale competentei parentale306
X. 5. Stilul educativ in familie307
X. 6. Parteneriatul educational in favoarea dezvoltarii copilului309
X. 7. Parteneriatul educational ca relatie si ocazie de dezvoltare pentru participanti310
X. 8. Parteneriatul educational ca atitudine311
X. 9. Partenerii actiunilor educative313
X. 10. Modelul teoretic al parteneriatului314
X. 11. Parteneriatul dintre parinti si educatori pentru a creste realizarile/ performantele copilului/ elevului315
X. 12. Imputernicirea317
X. 13. Implicarea parintilor317
X. 14. Argumente si forme de implicare a parintilor in educatia formala318
X. 15. Modele ale unui parteneriat efectiv si eficient324
X. 16. Conditiile parteneriatului328
X. 17. Un cadru de masurare calitativa a parteneriatului in educatia timpurie331
X. 18. Concluzii practice pentru parteneriatul in educatia timpurie337
X. 19. Cand se stabileste colaborarea337
X. 20. Informarea parintilor338
X. 21. Rezolvarea conflictelor cu parintii339
X. 22. Tipuri de activitati cu parintii341
X. 23. Strategii de sprijin pentru familii in luarea deciziilor privitoare la copil342
X. 24. Centrele de Resurse pentru Parinti343
X. 25. Materiale necesare in CRP344
X. 26. Comunitatea educativa346
X. 27. Structuri de sprijin pentru copil, familie si educatori347
BIBLIOGRAFIA LUCRARII350

RECENZII