2022 Anul meu
Contact: 0786.253.910 / 0736.361.210

Profesorul si nebunul. O poveste despre crima, insanitate si crearea Dictionarului Oxford - Simon Winchester

Profesorul si nebunul. O poveste despre crima, insanitate si crearea Dictionarului Oxford - Simon Winchester
-10%
thumbthumb
Preț: 34,20 lei
PRP: 38,00 lei (-10%)
?
Acesta este Prețul Recomandat de Producător. Prețul de vânzare al produsului este afișat mai sus.
Disponibilitate: în stoc
Expediere estimată: Joi, 3 Feb. 2022
ISBN: 9786067107067
Editura:
Anul publicării: 2021
Pagini: 248
Categoria: Beletristica

DESCRIERE

Profesorul si Nebunul este o poveste extraordinara despre crima, geniu si iubirea pentru cuvinte, transformata in obsesie, care ne spune cum a luat nastere Dictionarul Oxford, unul dintre monumentele culturale din perioada victoriana – al carui prestigiu dainuie si astazi.

Editorul James Murray, care si-a dedicat cea mai mare parte din viata acestui grandios proiect lexicografic, a gasit colaboratori in cele mai neasteptate locuri.
Peste 10 000 de fise lexicale au fost intocmite de William Minor, un criminal american inchis intr-un ospiciu, a carui minte era in egala masura chinuita si stralucita.

Volumul a fost ecranizat in 2019, avandu-i pe Mel Gibson si Sean Penn in rolurile principale.

„O poveste extraordinara, magistral spusa de Simon Winchester. Cartea este de-a dreptul splendida.” The Economist

„Profesorul si nebunul este romanul politist lingvistic al deceniului.” William Safire, New York Times Magazine

Fragment: 

James Murray s-a nascut in februarie 1837. Era fiul cel mai mare al unui croitor si negustor de panzeturi din Hawick, un targusor negustoresc de pe valea raului Teviot, in districtul Scottish Borders. Cam acestea sunt informatiile pe care si-a dorit cu adevarat ca lumea sa le stie despre el. „Sunt un nimeni“, avea sa scrie el spre sfarsitul secolului, cand faima incepuse sa-l copleseasca. „Tratati-ma ca pe un mit solar, ca pe un ecou sau ca pe o cantitate irationala, ori ignorati-ma cu totul.“ 

Dar s-a dovedit imposibil de ignorat, deoarece avea sa devina o figura proeminenta a intelectualitatii britanice. A fost coplesit cu onoruri inca din timpul vietii, dupa moarte devenind o figura legendara. Copilaria lui Murray, revelata acum douazeci de ani de nepoata sa, Elisabeth, care i-a deschis cufarul plin de documente, pare sa indice ca, in ciuda inceputurilor sale putin incurajatoare, fara bani si fara pretentii, ii fusese destinat sa realizeze lucruri extraordinare. 

Era un baietel precoce si foarte serios. Treptat, a devenit un adolescent surprinzator de erudit, inalt, bine facut, cu par lung si o barba timpurie, roscata, caracteristici care ii accentuau infatisarea grava si neprietenoasa. „Cunoasterea inseamna putere“, a scris el pe pagina de garda a caietului sau de exercitii pentru scoala. Pe aceeasi pagina a adaugat (deoarece, pe langa faptul ca in jurul varstei de cincisprezece ani, avea cunostinte practice de franceza, italiana, germana si greaca, ca toti copiii educati din vremea aceea, stia si latina) Nihil est melius quam vita diligentissima – „Nimic nu intrece viata cea mai sarguincioasa“. 

Avea o pofta de nestavilit, o sete infocata de a afla tot felul de lucruri. A invatat singur despre geologia si botanica specifice locului; a gasit un glob pamantesc si a invatat geografie, cultivandu-si in acelasi timp o pasiune pentru harti; a adunat zeci de manuale din care si-a insusit imensa povara a istoriei; a cercetat si s-a straduit sa inregistreze in memorie toate fenomenele naturale din jur. Fratii sai mai mici vor povesti mai tarziu cum i-a trezit odata in toiul noptii pentru a vedea cum rasare Sirius, Steaua Cainelui, careia ii calculase orbita si aparitia la orizont, demonstrand, spre bucuria familiei somnoroase, ca toate calculele lui fusesera absolut corecte. 

Ii placea in mod deosebit sa faca tot soiul de descoperiri si sa stea de vorba cu oameni care dovedeau o stransa legatura cu istoria: odata a intalnit un batran care cunoscuse pe cineva care fusese de fata cand Parlamentul proclamase suveranitatea comuna a lui William si Mary in 1689; mama lui i-a po- vestit deseori cum auzise vorbindu-se despre victoria de la Waterloo; mai tarziu, cand a avut si el copii, se spune ca i-ar fi luat sa-l cunoasca pe un batran ofiter de marina care fusese de fata cand Napoleon a acceptat sa se predea. 

A renuntat la scoala la paisprezece ani, la fel ca majoritatea copiilor saraci din Insulele Britanice. Parintii lui nu aveau bani sa-l lase sa mearga la scoala secundara cu taxa din apropiere de Melrose, insa aveau incredere in capacitatea baiatului de a invata singur – continuandu-si, asa cum isi promisese, vita diligentissima. S-a dovedit ca sperantele lor fusesera intemeiate: James a continuat sa acumuleze tot mai multe informatii, fie si numai de dragul cunoasterii in sine (asa cum avea sa recunoasca el insusi), de multe ori in moduri neobisnuite. 

Foarte determinat, s-a apucat de sapaturi in numeroase situri arheologice din Scottish Borders (care, fiind aproape de Zidul lui Hadrian, era o zona plina de comori antice ingropate); a incercat sa invete vacile din partea locului sa raspunda la comenzi in latina; citea cu voce tare, la lumina unei mici lampi cu ulei, lucrarile unui francez cu nume pompos, Théodore-Agrippa d’Aubigné, traducand pentru membrii familiei sale, care il ascultau fascinati, stransi in jurul sau. 

Intr-o zi, incercand sa inventeze niste aripioare pentru inot facute din manunchiuri de stanjenei-de-balta, si le-a legat de brate, dar s-a rasturnat din cauza unei flotabilitati mai mari decat calculase. S-ar fi inecat (nu stia sa inoate), daca n-ar fi fost salvat de prietenii lui, care l-au scos din lac tragandu-l de papionul lui desfacut, lung de un metru si jumatate. A memorat sute de expresii in limba romani; a invatat sa lege carti; a descoperit modalitati de a-si infrumuseta propriile scrieri cu mici desene, inflorituri si arabescuri elegante, asemanatoare cu anluminurile monahilor medievali. 

La saptesprezece ani, acest tanar scotian „perseverent, serios, naiv“ era angajat in orasul sau natal ca asistent al directorului scolii, impartasindu-si cu pasiune vastele cunostinte pe care le acumulase. La douazeci de ani era directorul scolii cu taxa din localitate („elevi intre zece si saisprezece ani, taxa de o guinee pe trimestru“), iar impreuna cu fratele sau Alexander a devenit membru proeminent al unei corporatii scotiene de factura victoriana, anume filiala din Hawick a Mutual Improvement Institute. A tinut prima conferinta – „Lectura, placerile si avantajele ei“ – si a inceput sa prezinte, in cadrul societatii filozofice si literare din oras, lucrari stiintifice despre noua sa pasiune privind fonetica, originile pronuntarii si fundamentele graiului scotian si, odata captivat de subiect, despre magia limbii anglo-saxone. 

Insa tot acest potential manifestat de timpuriu a fost pus la incercare mai intai de aparitia fermecatoare a iubirii, iar apoi de tulburarea produsa de o tragedie. In 1861, cand avea doar douazeci si patru de ani, James a cunoscut o profesoara de muzica de la o gradinita, o tanara frumoasa si delicata pe nume Maggie Scott, iar in anul urmator s-au casatorit. In fotografia lor de nunta James are o silueta neobisnuit de inalta, cu trasaturi simiene, imbracat cu o redingota rosie care nu-i venea bine si pantaloni bufanti; era un barbat cu brate foarte lungi, care ii ajungeau pana la genunchi; barba ii era neingrijita, iar parul deja i se rarea spre crestet. Avea ochii mici si patrunzatori: nu parea nici fericit, nici mahnit, ci ingandurat – poate era distras de un soi de presimtire de rau augur.

 

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.107 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.