Contact: 0736.36.12.10 / 021.795.75.25

Securitizarea frontierelor Uniunii Europene in contextul crizei refugiatilor sirieni - Amira Sawan

Securitizarea frontierelor Uniunii Europene in contextul crizei refugiatilor sirieni - Amira Sawan
-15%
Preț: 36,55 lei
43,00 lei (-15%)
Disponibilitate: în stoc
Expediere estimată: Luni, 19 Apr. 2021
ISBN: 9786062812324
Editura:
Anul publicării: 2021
Pagini: 294
Categoria: Stiinte
Activitatea Grup DZC S.R.L. se desfasoara in conditii normale cu respectarea recomandarilor Ministerului Sanatatii pentru prevenirea răspândirii coronavirus (COVID-19).

DESCRIERE

Teza de doctorat are drept obiectiv de cercetare realizarea unei analize amanuntite a recentelor evolutii din cadrul politicii de securizare a frontierelor Uniunii Europene in contextul pe care il voi numi „criza europeana a refugiatilor sirieni din anul 2015”, din ratiuni pe care le voi descrie ulterior, utilizand perspectiva securitatii drept un fenomen construit social, propusa prin constructivism si in special de catre reprezentantii de Scolii de la Copenhaga, din dorinta de a propune o alternativa viabila pentru politica europeana comuna de azil si migratie. In acest sens, centrale in analiza mea vor fi conceptele de securitizare si securitate politica pe care le voi utiliza in scopul realizarii analizei efective a procesului de securitizare a frontierelor pe care il consider drept un mecanism de relegitimare a procesului de integrare politica europeana.

Declansarea Primaverii arabe si interventia fortelor NATO din Libia din 2011 a generat o intensificare a numarului de sosiri pe teritoriul UE, insa in cadrul prezentei lucrari am decis sa imi focalizez atentia exclusiv asupra crizei europene refugiatilor sirieni declansate in anul 2015. Sunt deplin constienta ca incepand cu anul 2015 asistam la o criza europeana a refugiatilor generalizata, insa pentru realizarea analizei in cadrul prezentei lucrari am ales sa ma refer exclusiv la criza generata de refugiatii sirieni.
Prezenta decizie este fundamentata in elemente precum: gravitatea si urgenta situatiei din Siria, considerata cea mai mare criza a umanitatii dupa cel de-al doilea Razboi Mondial; faptul ca la granitele UE a ajuns cel mai mare numar solicitanti de azil din toate timpurile, majoritatea fiind originari din Siria, situatie care din pacate continua si in prezent; disponibilitatea Germaniei de a primi refugiati viza exclusiv sirieni sau cel putin acest aspect a fost prezentat in declaratiile publice ale liderilor sai; existenta unei departajari clare la nivelul masurilor UE adoptate ca urmare a prezentei crize intre refugiatii sirieni si ceilalti. In plus, un alt motiv pentru care am decis sa abordez exclusiv criza europeana a refugiatilor sirieni consta in faptul ca sunt de parere ca modul in care UE s-a raportat la criza din Siria reprezinta unul dintre cele mai bune exemple pentru a putea intelege mai bine noua abordare a UE privind zona MENA. In acest sens, consider ca datorita importantei sale regionale, la care se adauga potentialul impact pe care o interventie militara in Siria l-ar fi avut, UE a ales sa adopte o abordare politica si umanitara asupra conflictului sirian, considerand necesar sa se alature luptei impotriva unui rau mai mare – Statul Islamic, idee valabila si in cadrul modului in care UE abordeaza noua criza a refugiatilor sirieni de la granita Greciei cu Turcia declansata in martie 2020, reprezentand o oportunitate pentru rolul sau global. La final, as dori sa aduc in discutie si originile mele siriene, fiind de parere ca astfel, am putut aduce o plus valoare prezentului demers de cercetare.

Ipoteza principala de cercetare de la care am pornit in demersul meu are la baza ideea ca odata cu criza europeana a refugiatilor sirieni si a  consecintelor resimtite la nivelul statelor membre, abordarea anterioara a politicii privind migratia si frontierele europene nu mai putea fi aplicabila, iar efectele acestora vor fi de durata. In acest sens, consider ca odata cu criza refugiatilor s-a determinat o securitizare frontierelor atat la nivelul statelor membre, cat si in cadrul UE ca intreg, fiind adoptate o serie de politici anti-imigrationiste si de ingradire a frontierelor, contrare angajamentelor asumate prin tratatele de aderare la UE, fiind totodata incalcate si prevederi ale tratatelor internationale, afectand chiar functionarea Acordului Schengen, care nu a fost conceput pentru libera circulatie a refugiatilor in interiorul UE. Cu alte cuvinte, sunt de parere ca din cauza faptului ca UE a actionat sub imperiul urgentei, fiind nevoita sa improvizeze in fata dimensiunii impresionante a valului de refugiati, nu a putut sa raspunda intr-un mod adecvat acestei crize, fiind martorii unei adevarate „batalii” pentru intarirea frontierelor sale, generata de incapacitatea sa de a mobiliza statele member in a adopta masuri coordonate si solidare fata de statele membre care au fost supuse direct presiunii exercitate de catre refugiati.

In realizarea acestui demers de cercetare, mi-am propus sa adopt o abordare interdisciplinara, ce presupune imbinarea instrumentelor si abordarilor din domeniul stiintelor politice, in special din relatiile internationale si stiintele juridice. In ceea ce priveste metodologia de cercetare pe care am utilizat-o, aceasta a presupus o imbinare de instrumente cantitative si calitative, ambele fiind menite sa sprijine argumentarea ipotezei principale de cercetare. In ceea ce priveste metoda calitativa de cercetare, aceasta se va regasi in prezentul proiect de cercetare prin utilizarea teoriei fundamentale si a studiului de caz, precum si realizarea de interviuri. Astfel, pornind de la teoria securitizarii apartinand Scolii de la Copenhaga, intentionez sa realizez o analiza comparativa a actiunilor care au condus la securitizarea frontierelor UE. Prin analiza actiunilor adoptate la nivelul UE, inteleg identificarea procesului de securitizare frontierelor, pornind de la contextualizare si utilizarea retoricii specifice, a modului in care a fost politizata problema si care a fost decizia de securitizare. Cu alte cuvinte, primul pas in realizarea acestei cercetari a fost reprezentat de trecerea in revista a literaturii existente, deopotriva in ceea ce priveste abordarea teoretica, cat si legislatia europeana in vigoare privind politica de migratie, azil si integrarea refugiatilor, securitatea si frontierele UE, declaratii oficiale, rapoarte si studii.

Complementar procesului de aplicare a teoriei fundamentale, am realizat si o serie de interviuri semi-structurate menite a-mi deservi in procesul de intelegere a cauzelor care au facut posibile deciziile la nivelul Uniunii Europene privind gestionarea politicii de azil si migratie prin securizarea frontierelor, care au fost argumentele utilizate de liderii europeni, care este perceptia publica vis-à-vis de acestea, efectele si modul cum au fost resimtite de catre refugiatii sirieni, precum si eventualele solutii pe care respondentii le pot oferi pentru solutionarea prezentei crize si adoptarea unei noi politici europene privind migratia si azilul. In ceea ce priveste modul de selectionare a persoanelor pentru interviuri, am incercat sa cuprind, atat abordarea institutiilor de interes in materie de azil precum:
Comisia Europeana prin Biroul pentru Azil din cadrul Directiei de Justitie si Afaceri Interne; Parlamentul Romaniei; UNHCR Romania; Ministerul Administratiei si Internelor prin Inspectoratul General pentru Imigrari; ONG-uri si alte organizatii care au in implementare proiecte finantate prin FAMI sau care se implica activ in integrarea refugiatilor si migratilor, cat si abordarea refugiatilor, prin realizarea unor interviuri cu refugiati din Romania, Germania si Suedia. Optiunea mea pentru aceste state membre nu a fost una intamplatoare: Romania am ales-o prisma faptului ca este statul membru asupra carui sistem de azil m-am aplecat in mod special, Germania datorita faptului ca reprezinta statul membru cu cele mai multe solicitari de azil din UE si Suedia fiindca reprezinta este o tara cu o lunga traditie in oferirea de azil persoanelor care au nevoie de protectie internationala.
Cercetarea cantitativa se regaseste in cadrul acestei teze de cercetare prin realizarea procesului de analiza, interpretare si comparare a datelor si informatiilor statistice existente in scopul testarii ipotezelor de cercetare, precum si observarea evolutiei literaturii de specialitate. In ceea ce priveste ipotezele secundare de cercetare, acestea sunt caracteristice fiecarui capitol, iar impreuna contribuie la oferirea informatiilor necesare pentru a demonstra ipoteza principala. Noutatea temei consider ca este data de faptul ca mi-am propus ca, pe baza analizei documentelor, aplicarea teoriei si in special prin intermediul interviurilor realizate cu reprezentanti ai institutiilor internationale, europene, nationale, societatii civile si refugiatii sirieni – principalii beneficiari ai Sistemului European Comun de Azil, sa pot emite si prezenta o serie de principii generale privind noua politica europeana comuna de azil si migratie. (…)

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.098 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.