Tacerea lacrimilor - Florin Codleanu

Eu am sa dorm rascolind prin lada cu vise, unde spicele

se coc poleind palme de pamant;

Sentimentul neconditionat al iubirii mereu ma

provoaca la zbor

La inaltimi, la tacere si la dragoste.

De ce? Pentru ca eu pot sa zbor

Si sa iubesc...

Dar sunt eu... si treaz si adormit

Sunt eu, omul, care nu vrea decat liniste si libertate!

Sculptez zilnic, cate o fila de care ma bucur si e

frumos...

Daltile imi stau la indemana mereu precum unui

sculptor batran.

Si inca pot visa, iar asta ma tine treaz in lumea viselor

de unde scriu ce nu va muri niciodata.

Poezia, versul, strofa... poetul.

RECENZII