Auxiliarele didactice sunt materiale-suport elaborate in sprijinul profesorilor și al elevilor, pentru implementarea adecvata si eficienta a programelor scolare in procesul de predare-invatare. Prin urmare se exclude, dintr-un inceput, ideea potrivit careia auxiliarele didactice sunt un moft, un accesoriu la moda, care poate lipsi, fara a avea efecte negative, din ceea ce inseamna invatarea la scoala si acasa.

 

            Există o greseala (generată si cultivată in special de mass-media) pe care o fac in mod frecvent multi dintre cei care se grabesc sa isi exprime un punct de vedere in privinta acestei chestiuni: se vorbeste despre auxiliare didactice folosindu-se termenul "manual".

 

Nu putine sunt cazurile in care auzi expresia manuale auxiliare. Aceasta confuzie spune multe despre cat de slab documentata este, uneori, dezbaterea legata de auxiliare. Sa lamurim puțin problema: manualul este un instrument de lucru aprobat si cumparat de catre ministerul educatiei pentru a fi pus, in mod gratuit, la dispozitia profesorului si al elevului. Manualul nu este un document normativ (nu are caracter de lege). Singurul document cu caracter normativ este programa scolara. Prin urmare, un manual doar propune un mod de abordare a continuturilor programei și nu obligă cadrul didactic să urmeze această abordare. Iată de ce manualul a fost definit ca resursă didactică. Pe de altă parte și auxiliarele didactice (culegeri, caiete, ghiduri de pregatire, caiete de lucru in echipa, fișe etc.) sunt tot resurse didactice: unele îmbogatesc un anumit manual, altele propun modalitati diferite de abordare a continuturilor, in mod independent de manuale.

 

Cadrul didactic, constient de resursele de care are nevoie pentru a-i ajuta pe copii sa invete, își va selecta anume instrumentele trebuincioase pentru ca predarea-invatarea sa fie eficiente. Daca manualul este sarac in activitati de invatare si de evaluare, cadrul didactic este nevoit sa identifice si alte resurse pentru a-i forma elevului competentele prevazute de programa.

 

Prin urmare, manualul si auxiliarele didactice (repetam, nu exista manuale auxiliare) sunt resurse educationale. Oricine iși inchipuie că auxiliarele sunt inutile si fac parte doar dintr-o moda sau, mai rau, dintr-o monstruoasa conspiratie a editurilor, sa faca urmatorul exercitiu: timp de cateva luni sa ceara companiei de cablu sa ii livreze doar emisiunile unui singur canal de televiziune, sa citeasca stirile doar de pe un singur site sau (actiune de penitenta) sa nu se mai gandeasca la cat de buna e o noua marca de telefon in comparatie cu cea pe care deja o detine. Ca tot resurse sunt si acestea: unele educative, altele de moft!