Arta de a canta la clavecin - Francois Couperin

Editia de fata da prima traducere romaneasca integrala a tratatului L’Art de toucher le clavecin. Traducerea aparuta in 2008 la Cluj‑Napoca (Ed. Arpeggione) nu cuprinde prefata din 1716, epistola dedicatorie, aprobarea cenzorului si cateva pasaje ale textului; lipsurile si lectiunile ei gresite sunt semnalate in note numai acolo unde ar putea induce in eroare un cititor care o are in mana. Textul de baza este editia a doua, revazuta de autor, Paris, 1717, in facsimilul exemplarului Bibliothèque nationale de France, Rés. F. 70.

Ea cuprinde prefata noua, digitatiile pentru al doilea volum de piese si privilegiul regal; prefata primei editii (1716), inlocuita de Couperin in 1717, este luata din editia princeps. Lectiunile au fost confruntate cu editia Breitkopf & Härtel (Anna Linde, 1933) si cu editia Alfred (Margery Halford, 1974). Tabelul ornamentelor din Anexa I este cel din primul volum de Pièces de clavecin (1713), la care tratatul trimite de mai multe ori. Traducerea urmeaza textul fraza cu fraza, in ortografia si cu terminologia romaneasca de azi, verificate dupa DOOM3 (2021) si dupa Dictionarul de termeni muzicali (2010).

Termenii lui Couperin care nu au echivalent normat au primit o forma unica pe toata cartea: aspiration – desprindere; suspension – suspensie; port‑de‑voix – apogiatura inferioara; pincé – mordent; tremblement – tril; batteries – acorduri frante; progrès – formula; double – grupet; appui – sprijin; point d’arrêt – punct de oprire; tablature – tabulatura, in intelesul pe care i‑l da Couperin.

RECENZII