Astrologul din Karabach - Platon P. Zubov

Tumultuoasa istorie a Karabaghului si frumusetea lui naturala furnizeaza un spectaculos
fundal acestei povesti de dragoste si de aventuri. Platon Zubov, el insusi un neobosit
aventurier, a petrecut cativa ani din viata sa in Caucaz, inclusiv o perioada in armata rusa in
cursul razboiului cu Persia din 1826-28. In 1882, Astrologul din Karabagh a fost tradus in
armeana de proeminentul scriitor armean Raffi. Aceasta editie reprezinta cea dintai
talmacire a romanului lui Zubov in limba romana.

Dan Ungurianu, Colegiul Vassar,
autorul lucrarii Plotting History:
The Russian Historical Novel in the Imperial Age

Astrologul din Karabagh este o experienta de lectura plina de satisfactii, incarcata cu
observatii privind credinta si religia relevante pentru dezbaterile de astazi, continand
actiune, conflict, rasturnari de situatii si scanteieri de intelepciune – totul intr-un roman de
mai putin de o suta de pagini, vechi de aproape doua sute de ani. (…) Astrologul este cel
care detine rolul de capatai in aceasta poveste de dragoste pasionala care, pe masura ce se
apropie de apogeu, devine extrem de captivanta.

Edward Alexander,
autorul scrierii A Crime of Vengeance

Astrologul din Karabagh este un roman istoric de fictiune, inspirat din evenimente
petrecute in Armenia medievala. Autorul lui, scriitorul rus Platon P. Zubov (1796-1857), a
trait peste doua decenii in Caucaz, ceea ce i-a conferit competenta si eruditie privind

realitatea din acea regiune. Karabaghul din titlul cartii sale este tinutul de origine armeana
Artakh, una dintre cele 15 provincii ale Armeniei Mari de odinioara si ultima formatiune
statala armeana ramasa independenta dupa caderea regatului armean in secolul al XIV-lea.
Astrologul de la curtea princiara a melikului Sahnazar, stapanitorul Varandei, unul
dintre cele cinci melikate componente ale Karabaghului, desi nu are pondere mare, este
totusi o figura determinanta in evolutia epica finalmente nefasta pentru armeni. In sfarsit,
intemeierea cetatii Susi, mentionata in subtitlul care completeaza titlul cartii, este cu
adevarat de importanta istorica, intrucat in 1752, cand este datata ea, in fapt in Karabagh a
patruns si s-a instalat ca stapan un han pe nume Panah, deci un element turcic strain, cel
dintai musulman care a intrat in acea regiune armeana. Panah a construit, cu complicitatea
si chiar la initiativa lui Sahnazar, care i-a daruit locul, o cetate fortificata intr-o asezare
armeneasca straveche, facand din ea un obiectiv greu de cucerit, asa cum avea sa se
dovedeasca in anii nostri, in cursul razboiului armeano-azer declansat de autoproclamarea
Karabaghului (Artakh) ca stat independent.

In aceasta sta de altfel importanta micului roman scris in secolul al XIX-lea si care isi
dovedeste astazi actualitatea: dincolo de povestea de dragoste care coloreaza ambianta,
intrepatrunsa fiind cu evenimente conjuncturale, este expusa motivatia istorica a instrainarii
Susiului si apoi a Karabaghului de la sorgintea lor armeana. Consecintele se resimt in epoca
moderna, cand odata cu raptul de teritoriu comis in anii regimului sovietic s-a produs
rastalmacirea realitatii istorice, un act de flagranta injustitie pentru natiunea armeana.

Sergiu Selian

RECENZII