Cafeneaua noastra - Leonard Relea

Povestirile lui Leonard Relea sunt despre oameni de toate felurile, buni sau rai, tineri sau batrani, bogati sau saraci, dar ceea ce trebuie sa stiti este ca toate fac apel la ceea ce se afla la interior, in sufletul lor. Si impresioneaza, indiferent daca este vorba despre o fetita amarata trimisa de parinti sa vanda flori cu 5 lei buchetelul, despre o familie saraca de la capatul Iasului care abia isi duce zilele, dar spera ca soarele va rasari si pe strada sa noroioasa intr-o buna zi, sau despre o multime de iubiri… pierdute. Sunt povesti de viata, cu bune, dar mai ales si cu rele, despre drumuri prin tara sau pe undeva pe aproape, pline de amintiri si intamplari impresionante.

„Leonard Relea a facut demult gazetarie fiindca nu putea sa scrie direct literatura. Prin fisa postului, era obligat sa livreze reportaje, nu proze. Dar, chiar si atunci, Leonard Relea nu se putea abtine. Cand intra undeva, ochiul lui descoperea imediat misterul dintre o masa veche si un scaun cu trei picioare sau vedea stralucirea unei lumi apuse acolo unde altii nu vedeau decat un dulap fara balamale. Omul e groaznic de talentat. Cand iese din casa, intra imediat ba intr-o poveste, ba intr-o fabula, cand nu se-ntalneste de-a dreptul cu Mos Craciun pe strada, vara.

Daca volumul acesta n-ar avea coperte, am putea crede ca autorul e strain si am banui ca e vorba de un suflet slav chinuit si poetic, ceva intre Gogol si Cehov.

Leonard Relea nu vede lumea asa cum este, ci asa cum ar trebui sa fie. La prozele sale frapeaza, in primul rand, intensitatea. Personajele lui Leonard Relea traiesc la limita si, adesea, se frang sub povara ei. Acest prim volum de proza scurta este aidoma buzduganului din poveste care anunta sosirea zmeului, doar ca zmeul nostru e bland, tandru, melancolic, are o privire trista si poarta ochelari.

Cititi-l pe Leonard Relea. Merita.”

Cornel George Popa – prozator, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania

„Leo, tu pictezi cuvinte, iar Poezia se plimba linistita prin Proza ta; un actor ar pune in lumina lectura textelor tale, iar un capricorn este cel mai serios semn din zodiac, zic specialistii; presa ti-a presat prea tare constiinta si ai lasat-o regulilor ei impuse de altii. Fii un exilat, o vreme, e necesar pentru libertatea ta de miscare printre cuvinte. Apoi opreste-te la o editura si fii donator de manuscris pentru o carte!”

Tonia Gherghel (Romania)

„Il citesc pe Leonard Relea cu placere. Creeaza imagini in care ma pot regasi, daca nu pe mine, atunci, cel putin pe un personaj pe care mi-as dori sa il joc. As vrea sa pot scrie in stilul lui, dar nu pot. Il citesc mai intotdeauna cu placere pe omul care scrie si semneaza Leonard Relea!”

Otilia Obreja (Elvetia)

„Cred ca suntem numerosi cei care dorim sa te citim. Stiindu-te (mai mult sau mai putin, depinde de fiecare) e frustrant sa te vedem asa ezitant… E aproape egoist… Se spune ca numai oamenii egoisti pot fi fericiti. Daca acesta ar fi pretul ca tu sa fii fericit, am fi gata sa-ti iertam egoismul… Scrisul e un act de curaj, e aproape sinucigas pentru ca, in mod sigur, nimeni nu poate fi pe placul tuturor. Daca plecam de la principiul ca fiecare e dator cu un act de curaj, macar o data in viata, decide doar tu cand e momentul… Oricum ar fi, trebuie s-o faci pentru tine, pentru nimeni altcineva. Esecurile sunt mai usor de suportat decat regretele…”

Arina Riviere (Franta)

„Noaptea era senina, asa cum pot fi unele nopti pe malul marii. Doar gura imi era uscata. Era bine asa, pentru ca nodul din gat nu‑mi dadea voie sa inghit nici macar saliva. Umblam aiurea prin Costinestiul plin de viata, fara niciun reper, doar pentru a trece timpul. Gandurile nu mai aveau nevoie de timp. Abia ajunsesem de doua zile aici si ceea ce promitea sa fie o vacanta de vis, din anul majoratului, se naruise ca un castel de nisip cand Anca imi spusese ca se muta cu agronomul din Bucuresti. M‑am uitat la ea si nu i‑am spus nimic.

Nu pot cersi atentie si cu atat mai putin dragoste. Mai bine cumperi «dragoste» decat s‑o cersesti, ma gandeam…” (Fragment din Cafeneaua noastra)

RECENZII