Cartea de Aur a Filialei din Cluj-Napoca a Academiei Romane. Vol. 3 (1990-2020) - Ioan Bolovan

In primele doua volume ale Cartii de Aur a Filialei din Cluj-Napoca a Academiei Romane s-a avut in vedere intervalul 1949-1969, cu inceputurile si dezvoltarea retelei de institute care au activat sub cupola institutiei noastre, respectiv perioada 1970-1989, care a presupus continuarea si consolidarea cercetarilor de performanta din cadrul centrelor de specialitate care ne apartin.

Volumul al treilea este dedicat anilor 1990-2019, prilej cu care cititorii pasionati de istoria institutionala a Filialei din Cluj-Napoca a Academiei Romane pot parcurge documente concepute odata cu adaptarea la noul proces de tranzitie catre economia de piata. A fost o perioada dificila, in care Filiala clujeana a Academiei Romane a cunoscut transformari profunde, datorate nu numai modificarilor semnificative din cadrul forului academic superior de cultura al natiunii, ci si marilor schimbari din peisajul politic si social al Romaniei postcomuniste. (Acad. Doru Pamfil, presedintele Filialei din Cluj-Napoca a Academiei Romane)

La prima vedere, cititorul ar putea ramane cu impresia ca in acest volum predomina documentele interne care readuc in prim-plan, preponderent, momentele cu caracter administrativ, dezbaterile si deciziile pe marginea unor acte normative referitoare la organizarea si functionarea Academiei Romane si, implicit, a Filialei. Dimpotriva, multe pagini ne arata si cealalta latura a existentei Filialei, cu institutele ei populate de lingvisti, istorici, matematicieni, speologi, etnologi si astronomi etc., in fapt cei care au stiut sa valorifice cadrul cel nou oferit de regimul democratic instaurat in Romania dupa decembrie 1989 si care au invatat sa socializeze in noile conditii de normalitate, lansand initiative profesionale ce au marcat evolutia stiintifica nu doar din Romania, ci si din intreaga lume. (Prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Romane si Directorul Institutului de Istorie „George Baritiu” din Cluj-Napoca)

Dupa evenimentele tragice din iarna anului 1989, odata cu inceputul tranzitiei spre regimul democratic, Academia Romana, ca for superior de cultura al poporului roman, a cunoscut, la randul ei, un nou inceput, inaugurand o etapa de reconstructie institutionala. Aceasta a presupus, intai de toate, recuperarea traditiei si redefinirea rolului sau in cadrul societatii romanesti postdecembriste. Prabusirea regimului comunist, de trista amintire, a oferit si Academiei Romane posibilitatea de a se desprinde de toate constrangerile la care a fost supusa in perioada anterioara, iar noul context a fost utilizat pentru transformarea sa intr-o institutie autonoma si reprezentativa pentru elita stiintifica si culturala a natiunii romane. (Violeta Druta, arhivist, Filiala din Cluj-Napoca a Academiei Romane, si CS I dr. Varga Attila, Institutul de Istorie „George Baritiu” din Cluj-Napoca al Academiei Romane

RECENZII