Casa cu mirosuri de brad - Victor Michail Stigniteanu

Autorul penduleaza intre mitologia unei traditii in orizontul satului stravechi si o modernitate de ultima ora, reusind cu o stiinta a armoniei sa echilibreze cele doua formule de exprimare diferita, dar ambele definitorii si, consecutive, perfectibile.
Autorul este un sentimental incurabil, cu mari disponibilitati pentru iubiri gingase si avanturi religioase mirabile.
Putini oameni, in epoca noasta electronica dominata de scientism, de viteza de integrare in retelele globale, mai au luciditatea de a se extazia in fata miracolelor simple: inflorirea unei flori salbatice, cantecul unei privighetori invizibile, imaginea unui apus de soare care incendiaza linia orizontului.
Poezia deconteaza stari de gratie sufleteasca, pulseaza in imnuri si laude catre Marele Creator, Atotfacatorul Minunilor si Ganditorul Suprem si el marginalizat de ingratitudinea si limitele unor oameni care grabiti, s-au autoapreciat si hiperbolizat crezandu-se stapanii universului. In fond ei nu sunt nici macar stapani pe propriile ganduri si nu constientizeaza destul nici minusculul fragment de univers cu care au fost recompensati pe durata unei vieti. [...]
Viata e un miracol cu toate portile deschise si cu miliarde de secrete la vedere. Si ce bucurie mai mare poti sa pretinzi, decat sa-ti dea voie in universul sau miraculos. In anumite privinte creatia sa fictionala mi-a amintit de acel fabulos univers arghezian „al boabei si al faramei”, de farmecul „Martisorului”, unde infloreau merii si ciresii, dar se jucau si mieii si iezii. Mari sunt poetii care au capacitatea sa-si imagineze raiul, caci ei, ca Virgiliu si Dante, au trecut mai intai prin Infern. Dar lumea se completeaza cu raul si binele, devine nu stiu daca mai fericita, dar oricum mult mai armonioasa. […]
In esenta Victor Michail Stigniteanu scrie o poezie de dragoste, in varianta poeziei erotice, dar si poezie de dragoste de Dumnezeu. Ciclicitatea trebuie pusa in ordine cronologica si departajata pentru a sublinia diferentele tematice si stilistice si, eventual, pentru o evolutie interioara. Poezia erotica propune „dramatizari” – un spirit ludic care presupune o intelegere filozofica a erosului. Poezia religioasa are profunzimea unei viziuni superioare care isi inventeaza propriile concepte asupra universului divin: Veghetor, Galben sfant, Nascatorul, Dumnezeul meu Veghetor s. a. [...]
Domnul Victor Michail Stigniteanu este un poet adevarat, de profunzime si rafinata amplitudine tematica. Debutant cu mare intarziere, la deplina maturitate, autorul a secretizat posibila sa evolutie interioara, culminand cu totul revelatoriu in volumul antologic „Casa cu mirosuri de brad”, o carte implinita si pe deplin reprezentativa pentru momentul de varf al vocatiei sale lirice.