Cot la cot cu duhurile - Liudmyla Diadcenko

vorbeste-mi toamna cu ploaie marunta sau

cu frunze care mangaie balti si picioare de porumbel

auzim acum mai mult ne-amintim ce-am invatat

sa cantarim de doua ori inainte sa alegem

celorlalti intotdeauna le-a fost mai bine mai usor mai limpede

in care dintre emisfere sa traiasca sa gateasca orezul

sa-i certe pe vecini sa stea tacuti precum soarecele

in fata unei pisici grase care-apare de undeva

intr-o toamna in care pavajul este ca pernele

intr-o noapte mandra: care din pacate nu te va-mpiedica

sa vezi ferestrele – ca pe niste carti deschise

cu pagini galbene pe care nimeni nu le citeste

RECENZII