Ziaristii vor fi arestati la sfarsitul anului 1918 si la inceputul anului 1919, intr-un gest al puterii politice de a se rafui cu principalii lideri de opinie ale romanilor ramasi in capitala Bucuresti, ocupata de armatele germane, austro-ungare, turcesti si bulgaresti in perioada noiembrie 1916 – octombrie 1918. Era o epoca de mari framantari, in care succesul eliberarii, realizarea unirii cu Ardealul, Basarabia si Bucovina (fara Banat, deocamdata) si avansarea trupelor pana la Budapesta nu puteau ascunde degringolada si pierderea a milioane de vieti omenesti pe front sau pe la casele lor, din cauza lipsurilor. In 22 februarie (7 martie) 1919, in fata Curtii Martiale a Corpului II Armata, a inceput Procesul ziaristilor. A durat 15 zile. In rechizitoriu, comisarul regal a cerut pentru inculpati pedeapsa cu moartea. Sentinta s-a pronuntat in 9 (22) martie. Ioan Slavici, Tudor Arghezi si Dem Teodorescu au fost condamnati la cate cinci ani de puscarie, iar Dimitrie Karnabatt si Samuel Grossmann au primit o pedeapsa de cate zece ani.