Eminescu. Analize din postume - Florentina Pascu

Greu este a vorbi ori a scrie despre Eminescu, cel peste fire, cel peste poate fi multiplu in unul. Comen­tatorii sunt ispititi sa se opreasca asupratraditio­nalis­tului, romanticului, pesimistului, fatalistului, teoreticianului poli­tic, povestitorului, ziaristului, filozofului, economistului, poetului lirico-erotic, poetului nostalgic, poetului cosmogoniei, prietenului de nadejde al naturii, poetul polemic. Le retine atentia elementul biografic, ori numai aportul poeziei populare, ori legatura cu poetii si culturile straine, ori muzicalitatea versurilor, ori revolutionarea vechiului vocabular si origina­litatea temelor tratate, ori miracolul realizarii comuniunii dintre basm si cugetarea inalta. E treaba cinstita, utila si de profun­zime. Dar, negresit, partiala, iscoditoare numai a uneia, ori a catorva fatete, telescop indreptat asupra unui fragment de bolta cereasca, alteori migala microscopica. E acu-mulare de material, cercetare, foraj si pregatire. Cunoasterea unui poet tine de alte zodii si presupune alte periple, calatorii in tari de negura si incandescenta e lucrare de sinteza, de sintetizare a unei perso­nalitati (in cel mai dramatic inteles al termenului), a unei Opere (in deplina ei tainica si cumplita rotunjime, mai mult chiar inteles de catre Umberto Eco), e Aventura si indragostire neier­tatoare, credinciosie neintermitenta.