Memorialul de la Sighet - Nicolae St. Noica

Importanta cladirii care constituie subiectul acestui studiu provine din doua semnificatii nu numai neasemanatoare, ci chiar opuse.

Pe de o parte, este vorba despre unul dintre proiectele-pilot initiate in tot Imperiul Austro-Ungar, in ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, pentru aniversarea „mileniului maghiar” (o mie de ani de la sosirea ungurilor in Europa) prin edificarea unor inchisori-model. Pe de alta parte, vorbim despre actuala destinatie a cladirii, devenita, dupa restaurare, sediul primului Memorial al Victimelor Comunismului din lume, proiect realizat sub egida Consiliului Europei.
– Nicolae St. Noica

Cartea descrie cu rigoare si acuratete transformarea cladirii mai mult decat centenare dintr-un depozit de sare si o ruina intr-un monument cultural incarcat de semnificatii istorice si de simboluri politice. Ceea ce as putea adauga eu acestei descrieri este raspunsul la intrebarea cum a devenit vechea inchisoare austro-ungara o inchisoare-simbol a represiunii comuniste din Romania si cum am ajuns eu, un scriitor roman de azi, sa propun in 1993 Consiliului Europei, din care Romania nu facea inca parte, crearea unui memorial al victimelor comunismului. (...)

Aceasta carte este, deci, o descriere nu doar a unei opere de arhitectura, ci si a unei opere de istorie, o istorie pe care am trait-o impreuna si din care ne straduim inca sa iesim.
– Ana Blandiana

Acest nou volum – proiect editorial pe cat de greu, pe-atat de necesar efortului recuperator al memoriei – este inedit, oarecum, in succesiunea lucrarilor profesorului Noica, prin deschiderea si dezvoltarea a doua linii tematice, ambele construite cu grija, astfel incat amplitudinea detaliilor sa nu prejudicieze structura cartii si nici sa ingreuneze sensul cuvintelor. Din contra, sa-i potenteze sobru titlul, fara ca autorul sa renunte – asa cum ne-a obisnuit deja – la dezvoltarea capitolelor dedicate cu arta... artei matematice a constructiilor; amanuntelor de arhitectura sau celor cu rol in identificarea destinatiei – institutionale sau private – a proiectelor. De data aceasta, constructia-obiect de studiu este o cladire care traversase deja un secol, cu un destin istoric propriu si, deopotriva, sumbru: temnita. „O cladire incarcata cu toate sensurile evolutiei istoriei europene” – comenteaza autorul. Si anume, din inchisoare habsburgica la marginea imperiului, inaugurata cu fast la finalul secolului XIX ca „una din cele mai moderne si mai riguroase temnite grele” – scriu istoricii – s-a convertit, dupa instalarea comunismului, in sinistra inchisoare Sighet.  
– Academician Mugur Isarescu, Guvernatorul Bancii Nationale 

RECENZII