Mostenirea Kremlinului, Ion Mihai Pacepa

Mostenirea Kremlinului se citeste ca un superb roman de spionaj. E populat de rezidenti, ofiteri ilegali si agenti care se intalnesc in case conspirative, transmit mesaje codificate si toarna otravuri in bauturile inamicilor.
Din nefericire, personajele care pun la cale operatii de influenta si manipulare, furturi de tehnologii occidentale, extorcari de fonduri, asasinate politice si lovituri de stat sunt Lenin, Stalin, Brejnev, Gorbaciov, Gheorghiu-Dej si Ceausescu, fapt care ne obliga sa acceptam ca, de aproape o suta de ani, suferintele produse de comunism fac parte dintr-o realitate dureroasa si greu de schimbat. Din nou din nefericire, sarcina executarii acestor operatii abominabile a fost incredintata serviciilor de informatii externe, care, pe nevazute, au acaparat diplomatia, institutiile statului si intreprinderile economice.
Fie ca s-au numit INO, INU, PGU, in Uniunea Sovietica, sau DIE, in Romania comunista, chiar aceste servicii au contribuit la inlaturarea dictatorilor compromisi, dar cu intentia criminala de a-si pastra, intr-un simulacru de democratie, privilegii pe care, fara a citi aceasta carte, nu le-am cunoaste niciodata.
Fara dezvaluirile generalului Ion Mihai Pacepa, n-am putea intelege niciodata de ce framantarile politice si sociale din anii 1990 fac parte din inspaimantatoarea mostenire a Kremlinului.

„Sistemul de guvernare comunist nu a fost altceva decat o hotie motivata ideologic. Am ajuns la aceasta concluzie treptat, cu ajutorul experientei acumulate in cei douazeci si trei de ani in care am fost partas la ceea ce astazi consider a fi fost cea mai mare escrocherie comisa vreodata: furtul de tehnologie occidentala, practicat de fostul bloc sovietic. Pana la urma crima este nerentabila, chiar cand e comisa de o superputere. Prabusirea comunismului in Europa de Est si dezintegrarea intregii economii sovietice vorbesc de la sine.“

„In viata se intampla adesea sa pleci dupa lana si sa te intorci tuns, spune un proverb romanesc. Nici Gorbaciov si nici serviciile sale de informatii nu au putut prezice ca eforturile lor de a mentine Europa de Est in tarcul glasnostului si al perestroikai vor sfarsi prin a sapa groapa comunismului.“ (Ion Mihai PACEPA)


ISTORIE

CONTEMPORANA

Ion Mihai Pacepa (n. 28 oct. 1928), ale carui cursuri ("Spionajul tehnico-stiintific") si articole ("Propaganda Redux", The Wall Street Journal, 2007) au devenit obiect de studiu in scolile fortelor ar mate ale SUA, si-a inceput cariera militara in Romania. In 1951, dupa ce a absolvit Facultatea de Chimie Industriala, a fost inca drat ca locotenent in Securitate; dupa patru ani a ajuns sef de serviciu la Directia a IV-a de contraspionaj, iar din ianuarie 1956, sef al rezidentei de spionaj din RFG. A fost prim-adjunct al direc torului DIE intre anii 1966 si 1972. A fost numit consilierul lui Ceausescu pentru securitate si dezvoltare tehnologica, functie pe care a detinut-o din 1972 pana in iulie 1978. In acelasi timp, a fost secretar de stat la Ministerul de Interne - Consiliul Securi tatii Statului. In august 1974, a fost avansat la gradul de gene ral-locotenent. In iulie 1978, aflandu-se in Germania Federala, Ion Mihai Pacepa a solicitat azil politic presedintelui SUA Jimmy Carter, iar la 28 iulie un avion militar american l-a adus la Wa shington. La acea data, era sef al Casei Prezidentiale a Romaniei. A fost si continua sa fie cel mai inalt oficial din blocul sovietic care a cerut azil politic intr-o tara NATO. In urmatorii zece ani, generalul Pacepa a colaborat cu guvernul SUA in diferite opera tiuni impotriva serviciilor de spionaj ale blocului sovietic. Autori tatile americane au apreciat - intr-o scrisoare publica - activitatea sa din aceasta perioada ca fiind,, 0 unica si importanta contributie adusa Statelor Unite". In noiembrie 1987, generalul Pacepa a publicat in SUA Orizonturi rosii, prima carte occidentala care a descris viata la curtea unui dictator comunist si pe care Editura Humanitas a republicat-o, intr-o editie imbogatita cu noi dez valuiri, in 2010. In 1993, a publicat Mostenirea Kremlinului, iar in 1999 trilogia Cartea Neagra a Securitatii. In 2007 a aparut in SUA, tot sub semnatura sa, Programmed to Kill: Lee Harvey Oswald, the Soviet KGB and the Kennedy Assassination. Generalul Pacepa publica frecvent in ziare si saptamanale occidentale, precum The Wall Street Journal, The Washington Times, The Los Angeles Times, National Review, The American Spectator, L'Express.

In iunie 2009 a publicat, la Editura Humanitas, o carte de confe siuni, Fata in fata cu generalul Ion Mihai Pacepa, rezultat al pri mului interviu pe care l-a acordat, dupa 31 de ani, unui jurnalist roman (Luci a Hossu Longin).



Cuprins

Nota asupra editiei 9

Cuvant retroactiv 15

In loc de prefata... 19

1. Punere in scena... 23

2. Racolat de Securitate 37

3. Operatia"Gayaneh" 48

4. Sovietizarea Europei de Est... 64

5. Falsificarea istoriei... 81

6. Statul ca operatie informativa

la scara nationala... 102

7. Sora cea mica a PGU 119

8. Hrusciov declara razboi tehnologic

capitalismului 139

9. Scurta istorie a spionajului

industrial sovietic... 150

10. Pasiunea lui Dej pentru spionajul industrial... 164

11. Limitele tolerantei PGU... 177

12. Ritualul succesiunii la tronul comunist 194

13. O economie bazata pe spionaj industrial 202

14. Protejarea dictatorului comunist... 217

8 MOSTENIREA KREMLINULUI

15. Promovarea dictatorului

pe plan international 234

16. Destabilizarea capitalismului 248

17. Promovarea terorismului international 258

18. Razbunarea hotiei... 269

19. Procurarea de valuta pentru dictator

si dictatura sa... 283

20. Deja vu 298

21. Planul. Dnestr" 310

22."Noul" KGB 329

23. Quo uadis?... 337

Cuvant retroactiv

Romania si Rusia sunt singurele tari in care trece rea de la comunism la democratie s-a facut cu varsare de sange. John Lukacs, unul dintre cei mai cunoscuti istorici americani contemporani, explica acest fapt prin izolarea geografica a celor doua tari. In viziunea sa, Rusia si Romania nu apartin Europei."Barocul, Renasterea, Iluminismul, toate aceste epoci care au civilizat Europa, nu au existat in Rusia, Romania, Moldova, Oltenia, Valahia, Basarabia", explica Lukacs. Faptul ca zeci de mii de luptatori impotriva comunis mului inca nu fusesera reabilitati in Rusia si Romania a fost un alt motiv care l-a determinat pe Lukacs sa traseze frontiera politica a Europei la granita de vest a Romaniei.

Ma numar printre admiratorii lui Lukacs, a carui expertiza se extinde de la radicalismul neoconservator pana la istoria psihologica recenta, dar i-am combatut viguros aceasta teza. Asa s-a nascut Mostenirea Krem linului, a carei istorie agitata a fost cunoscuta pana acum doar de o mana de oameni.

Romania in care m-am nascut a fost un teritoriu al democratiei si culturii europene - Bucurestiul era supranumit"Micul Paris". Gheorghe Sincai, fondatorul

16 MOSTENIREA KREMLINULUI

a peste 300 de scoli in limba romana, ocupa un loc de cinste in panteonul iluministilor europeni, alaturi de Voltaire, Diderot si Herder. Nicolae Balcescu, exponen tul Revolutiei din 1948, era animat de spiritul revo lutiei din Paris din acelasi an. Iar George Enescu, Constantin Brancusi si Traian Vuia, exponenti ai mu zicii, artei si, respectiv, stiintei europene, s-au nascut in Romania. In 1945, aceasta Romanie a fost insa cotro pita de un gigant feudal care a transformat-o intr-o samoderjavie, o autocratie de inspiratie ruseasca, in care puterea este pastrata cu ajutorul politiei politice.

"Generali ai Garzii Republicane a Iraqului, urma ti-mi exemplul. Intoarceti armele impotriva tiranului!" suna indemnul pe care l-am facut fostilor mei colegi din Iraq la 22 martie 2003, la trei zile dupa ce Statele Unite au declansat razboiul impotriva tiraniei lui Saddam Hussein."Faceti ce am facut eu. Abandonati-l pe tiran. Expuneti crimele sale impotriva umanitatii, asa cum eu am expus crimele comise de Ceausescu. Capturati-l pe tiran, asa cum colegii mei romani l-au capturat pe Ceausescu in decembrie 1989, cand a in cercat sa scape de valul revolutionar. Saddam Hussein trebuie sa plateasca pentru crimele comise tot asa cum a platit Ceausescu - cu viata."*

Apelul meu a fost doar una dintre picaturile de apa care s-au transformat in avalansa care a maturat ti rania lui Saddam Hussein, tot asa cum Orizonturi rosii a fost una dintre picaturile de apa acumulate in  torentul care a spalat plaiurile Romaniei de ereziile cea usism ul ui.

Romania de azi este o democratie moderna, cu ser vicii de informatii si contrainformatii de tip occidental, compatibile cu statutul Romaniei de membru al NATO si al Uniunii Europene. O noua generatie de intelec tuali romani se straduieste acum sa darame ultimele bariere ridicate de comunisti intre Romania si restul lumii, precum si intre romani, si sa dea tarii o noua identitate nationala. In aceasta noua Romanie, oameni ca Virgil Magureanu, unul dintre eroii de seama ai car tii Mostenirea Kremlinului, arata a oameni normali numai in comparatie cu Ceausescu si alti dinozauri comunisti. E bine insa sa-i cunoastem.

Gen.-It. (r) Ion Mihai Pacepa SUA, octombrie 2013

In loc de prefata

La sfarsitul anului 1992, am facut o vizita in fosta Republica Democrata Germana si m-atri intors coplesit. In doar doi ani de la crearea uniunii economice cu RFG (1 iulie 1990), reteaua de intreprinderi comerciale de stat de la orase si sate fusese complet eradicata si inlocuita cu magazine particulare, ale caror vitrine si rafturi nu difereau de cele din fosta Germanie de Vest. Majoritatea locuintelor si apartamentelor proprietate de stat fusesera deja vandute particularilor. Treuhand, noul minister federal insarcinat cu privatizarea eco nomiei, vindea in medie 20-25 de intreprinderi indus triale de stat est-germane in fiecare zi. Pana la 31 iulie 1992 fusesera privatizate 8 781 de asemenea unitati, pentru care cumparatorii (firme germane, americane, franceze, italiene si japoneze) au platit 20, 1 miliarde de dolari, ce au fost imediat investiti in modernizarea oraselor, satelor si autostrazilor din fosta RDG. Noii patroni ai acestor foste intreprinderi de stat creasera 1, 26 milioane de locuri de munca remunerate la nive lul salariilor din fosta Germanie de Vest, printre cele mai ridicate din lume.

"Cum ati atras tot capitalul asta?", l-am intrebat pe cel ce mi-a organizat vizita, un vechi prieten din

20 MOSTENIREA KREMLINULUI

RDG, care cu multi ani inainte se refugiase in Ber linul de Vest si devenise membru al Senatului.

In loc de raspuns, bunul meu prieten m-a invitat in masina lui si, dupa cativa kilometri pe fosta Stalin (acum Frankfurter) Allee, a virat la stanga intr-un fel de Drumul Taberei si a oprit in fata unei cladiri gri, de patru etaje, pe fatada careia scria cu vopsea rosie si neagra: SECURITATE VERRATER. Era Normannen strasse 22, sediul fostei politii politice a RDG, odioasa Stasi, in care fusesem de multe ori cu ani inainte. Una dintre cladirile fostului complex al Stasi era acum un muzeu plin ochi cu tehnica de supraveghere a popu latiei, mijloace de spionaj si dosare operative a caror existenta fusese pana de curand atat de secreta, incat simpla lor pomenire era considerata inalta tradare.° alta, care are 200 de kilometri de rafturi pline cu do sare, era intesata de oameni veniti sa-si vada dosarele personale intocmite de Stasi. Restul de 42 de cladiri ce apartinusera Stasi fusesera vandute companiilor particulare.

"In octombrie 1989, cand a cazut zidul Berlinului, noua conducere a RDG a incercat sa salveze Stasi dan du-i un nou nume", mi-a spus prietenul meu.,, 0 luna mai tarziu insa Stasi a fost abolita, iar cei 90 000 de ofiteri ai ei trecuti in rezerva. Prin asta am smuls din glia tarii radacinile dictaturii de tip sovietic si ale ereziei sale economice, pe care Stasi, nu partidul sau marxismul, le-a mentinut la putere. De pe o zi pe alta, fosta RDG a devenit o tara eliberata de teroare si de groaza reintoarcerii la un stat politienesc. Nimeni nu mai vorbeste in soapta sau prin semne si nimeni nu mai scrie scrisori in parabole; fostele centre de interceptare

IN LOC DE PREFATA 21

a telefoanelor si cenzura postala au fost desfiintate, iar cladirile in care se aflau au fost vandute unor com panii private. Oamenii de afaceri din tara si strainatate nu se mai tem ca interlocutorii lor pot fi ofiteri acope riti ai Stasi si sunt acum convinsi ca secretele lor teh nologice nu vor mai fi furate.

Aceasta eradicare, a conchis prietenul, impreuna cu talentul tehnic si tenacitatea germanilor, este cheia mi nunii noastre economice."

Romania nu are avantajul unic al uniunii economice si politice cu una dintre cele mai prospere tari ale lu mii. In decursul istoriei sale agitate, poporul roman si-a dovedit insa cu prisosinta atat talentul, cat si te nacitatea. Sunt ferm convins ca faclia aprinsa de eroii pe care Securitatea i-a ucis in glorioasele zile ale lui Decembrie 1989 nu se va stinge pana cand acea poli tie politica cu care am fost blagosloviti de Kremlin nu va fi transformata, ca si Stasi, intr-un muzeu al demo cratiei si libertatii. Dupa cum sunt absolut sigur ca o Romanie eliberata de aceste sinistre organizatii, ce pot crea oricand un alt Ceausescu, va deveni un puternic magnet ce va atrage entuziast suport international, sta bilitate sociala si prosperitate economica.

Nu ma indoiesc ca, scapati de aceasta odioasa mos tenire a Kremlinului, vom fi capabili sa cream propria noastra minune economica: un Wirtschaftswunder ro manesc.

Ion Mihai Pacepa 18 martie 1993

CAPITOLUL 1 Punere in scena

Pe 28 iulie 1978, cand am primit azil politic in Sta tele Unite, mai aveam exact trei luni pana sa impli nesc varsta rotunda de cincizeci de ani si singurul meu regret a fost ca am amanat acel pas fara intoarcere an dupa an. Pana in acea memorabila zi am fost seful adjunct al Departamentului de Informatii Externe al Romaniei* (serviciul national de spionaj, cunoscut si ca DIE), secretar de stat in Ministerul de Interne si consilier pentru securitate nationala si dezvoltare teh nologica al presedintelui tarii, Nicolae Ceausescu.

Totul a inceput in 1972, cand, ajungand in varful piramidei birocratice romanesti, am realizat fara echi voc ca sistemul comunist de guvernamant era o escro cherie politica, care nu putea aduce tarii nimic altceva decat faliment economic, social si moral. In acel an m-am hotarat sa rup cu comunismul pentru totdeauna, de indata ce fiica mea, Dana, va absolvi universitatea si va fi in masura sa-si asigure existenta. Trecerea la fapte s-a dovedit insa dificila. Cand Dana s-a aflat, in

Serviciul roman de spionaj s-a numit Directia de Infor matii Externe pana in 1973, cand a devenit Departamentul de Informatii Externe, constituit prin Decretul prezidential nr. 363 din 23 iunie 1973.

24 MOSTENIREA KREMLINULUI

sfarsit, pe picioarele ei, ideea ca s-ar putea sa n-o mai revad si gandul ca nu o sa mai pot ingenunchea la mor mantul parintilor mei mi-au inmuiat fermitatea. Ideea ca Ceausescu ma va condamna la moarte si ca va ordona Securitatii sa ma asasineze in secret si sa distruga orice semn ce va putea aminti ca a existat candva un general Pacepa nu a fost, de asemenea, de natura sa ma incurajeze. In sfarsit, teama de a incepe viata de la zero intr-o tara straina, la o varsta cand multi oameni se pregatesc de pensionare, a fost alt factor care m-a facut sa-mi aman decizia de pe o zi pe alta.

Pana la urma tot Ceausescu mi-a dat imboldul de cisiv. In iulie 1978, el a hotarat sa infiinteze Casa Pre zidentiala a Romaniei - o institutie conceputa dupa modelul Casei Albe americane, dar avand atributii mult mai largi - si sa ma insarcineze cu conducerea ei. Ideea lui Ceausescu era ca aceasta noua structura sa contina: Protocolul de Stat, responsabil cu pregatirea vizitelor presedintelui in strainatate si primirea sefi lor de stat straini; Directia de Informatii Externe (DIE) si Directia de Informatii a Armatei (DIA, serviciul de spionaj militar al Romaniei); centrul national de co municatii cifrate cu conducerea celorlalte tari ale blo cului sovietic, cu Pactul de la Varsovia, ambasadele Romaniei, precum si cu fortele sale armate si de secu ritate; Directia a V-a din Ministerul de Interne, insar cinata cu paza si securitatea presedintelui tarii; Trupele de Securitate, care aveau misiunea sa inabuse in sange orice incercare de lovitura de stat indreptata impotriva lui Ceausescu. Perspectiva acestei noi functii a rupt digul nehotararii - numai gandul unei asocieri si mai intime cu tiranul ma facea sa vomit. Ordinul ca DIE sa-I asasineze pe Noel Bemard - detaliat in prima mea carte, Orizonturi rosii - a fost picatura care a umplut paharul.

In 1978 stiam ca va fi greu sa conving guvernele si opinia publica occidentala ca adevaratul Ceausescu era foarte diferit de cel pe care credeau ca il cunosc. Din 1972, DIE a fost angrenata, zi si noapte, intr-o operatie ultrasecreta, menita sa convinga Washingtonul si cele mai importante capitale vest-europene ca Ceausescu era o noua specie de marxist: un comunist nationalist, independent de Moscova, in care Occidentul putea sa aiba deplina incredere."Orizont" a fost numele de cod pe care insusi Ceausescu l-a dat acelei monumentale"operatii de influenta", cum a fost numita in jargonul de spionaj, care antrenase peste o mie de ofiteri si agenti de informatii externe ce au fost trimisi in Oc cident sub acoperirea de diplomati, reprezentanti co merciali, ziaristi, profesori si preoti misionari. Telul ei a fost sa determine guvernele occidentale sa spri jine politic, economic si financiar asa-zisa independenta fata de Moscova a lui Ceausescu, spre a crea un prece dent care sa fie urmat de alti lideri din blocul sovietic.

In realitate, Ceausescu voia sa transforme Roma nia intr-o feuda personala si sa o pricopseasca, fara voia ei, cu prima dinastie comunista din istorie.

La sase ani dupa ce a lansat Operatia"Orizont", el a obtinut aproape tot ce si-a dorit: increderea sefilor de stat occidentali; miliarde de dolari in credite oferite de statele occidentale; tehnologii occidentale inaccesi bile celorlalte tari comuniste; clauza natiunii celei mai favorizate.

In aprilie 1978 l-am insotit pe Ceausescu in cea de a treia si cea mai triumfatoare calatorie a sa la

26 MOSTENIREA KREMLINULUI

Washington. Am pregatit acea vizita si am fost ala turi de el in timpul discutiilor oficiale pe care le-a avut cu membrii marcanti ai administratiei si ai Con gresului Statelor Unite, avand astfel ocazia sa aud cu urechile mele osanalele ce i-au fost ridicate. Un mar xist de tip nou! Un comunist independent! Singurul conducator din Europa de Est care a indraznit sa sfi deze Moscova!

Capacul l-a pus presedintele Carter, care, intr-un discurs public, l-a proclamat pe Ceausescu"mare con ducator national si international", care"a adus un ne maipomenit progres Romaniei".

Pana la urma, tot Ceausescu m-a ajutat sa-I pun in adevarata lumina. Intr-o incercare disperata de a-si apara"tronul", la 13 aprilie 1989, el a declarat public ca poseda tehnologia de fabricare a bombei atomice si a amenintat indirect ca o va folosi spre a"proteja" Ro mania socialista de valul revolutionar care cuprinsese Europa de Est. Cartea mea, Orizonturi rosii, initial primita cu raceala de presa americana, intrucat con trazicea portretul pe care Ceausescu il avea in Occi dent, a devenit dintr-odata un bestseller publicat in 18 tari. In numai cateva luni, guvernele si opinia pu blica vestice au realizat ca tiranul lor favorit era in fond un criminal de drept comun, un traficant de dro guri si de arme, un terorist international; ca trambitata lui"independenta" era o grosolana inselatorie; ca po litica lui externa - bazata pe spionaj, dezinformare, asasinat politic si furt de tehnologie vestica - nu pu tea duce decat la faliment moral si la ruina economiei; ca Romania devenise tara cu cea mai mare rata a si nuciderilor din lume, din cauza ca populatia ei traia

PUNERE IN SCENA 27

ca intr-un clopot de sticla, urmarita de ochii si ure chile nesatioase ale unei armate invizibile de securisti, care ii inregistrau discutiile, ii interceptau convorbirile telefonice, ii cenzurau scrisorile.

Ceausescu a cheltuit sume enorme ca sa compro mita Orizonturi rosii si sa-i impiedice raspandirea, Amenintarile cu moartea, articolele denigratoare, pu blicate in strainatate cu banii Securitatii, precum si procesele de"calomnie" intentate dupa aparitia cartii prin intermediul unor agenti platiti din Occident sunt doar cateva dintre actiunile sale disperate.

Odata insa eliberat, adevarul a fost greu de inabu sit. La 25 decembrie 1989, Ceausescu si Elena au fost executati pentru genocid, in urma unui simulacru de proces ale carui acuzatii proveneau aproape cuvant cu cuvant din Orizonturi rosii. De la 1 ianuarie 1990, Ori zonturi rosii a inceput sa fie publicata in foileton de ziarul Adevarul (care in acea zi inlocuise Scanteia), cu mentiunea ca aceasta carte"a jucat un rol de necon testat" in rasturnarea tiranului. In martie 1990 a fost publicata o noua editie, continand stenograma proce sului Ceausescu, care probeaza ca aproape tot actul de acuzare s-a bazat pe informatiile din carte.

La cateva zile dupa executarea lui Ceausescu, fiica mea si sotul ei au putut, in fine, sa paraseasca Roma nia cu ajutorul eforturilor combinate ale noilor mei prieteni din guvernul Statelor Unite. Iubitii mei copii au aterizat pe aeroportul Dulles de langa Washington, la 6 ianuarie 1990, impreuna cu Frank Wolf, membru al Congresului SUA, care a plecat spre Bucuresti in ziua de 1 ianuarie 1989. La reintoarcerea in Washington, copiii mei au fost intampinati de presa si televiziunea

28 MOSTENIREA KREMLINULUI

americana, ei fiind primii romani care au sosit in Sta tele Unite dupa ce. Dracula" si"Vampira" lui fusesera inlaturati de pe tron. Intr-o singura saptamana, omul care fusese ridicat in slavi ani in sir, pe toate meridi anele Globului, a devenit simbolul tiraniei.

La ora aceea insa Occidentul, dupa ce l-a abandonat pe Ceausescu, incepuse sa-si reverse dragostea asupra liderului care trona la Kremlin, Mihail Sergheevici Gorbaciov. Aproape toate guvernele vestice se uitau acum la Gorbaciov ca la un vizionar politic, convinse ca teoria sa, care combina"valorile comuniste" cu"de mocratia occidentala introdusa de la varf' si cu o"eco nomie de piata centralizata", va moderniza Uniunea Sovietica si o va face prospera. Cartea lui Gorbaciov, Perestroika. Gandire noua pentru tara noastra si pen tru restullumii*, care a inlocuit cartile lui Ceausescu din vitrinele librariilor occidentale, era acum consi derata solutia de baza pentru destindere si stabilitate in lume.

Astazi putini isi mai aduc aminte ca Ceausescu a fost rasfatatul Occidentului, iar politicienii occidentali sunt convinsi ca Gorbaciov poate fi considerat sofisticat doar in comparatie cu Leonid Brejnev si alti dinozauri comunisti. Memoria politica contemporana pare a fi afectata din ce in ce mai mult de o"confortabila" ma ladie de tip Alzheimer, dar pana si in cazurile cele mai grave ale acestei teribile boli, amintirile cele mai vechi dispar ultimele.

* Mikhail Gorbachev, Perestroika: New Thinking for Our Country and the World, Harper& Row, New York, 1987.


Subtitlu: Rolul spionajului in sistemul comunist de guvernare
Titlu: Mostenirea Kremlinului
Format: 13x20 cm
An aparitie: 2013
Pagini: 352