Oblomov ( I. A. Goncearov )

Oblomov ( I. A. Goncearov )

 

Ilia Oblomov, fiu de boieri crescut în puf și obișnuit cu viața molcomă și degrabă mângâietoare a simțurilor de la moșia Oblomovka, trăiește la Sankt Petersburg. A renunțat de mult la slujbă, întrucât o găsea prea obositoare, și e pe cale să renunțe și la lume, când toate planurile îi sunt date peste cap de iubire. Dar oamenii deosebiți iubesc într-un fel special. Și ce poate fi mai răscolitor decât dragostea unui suflet speriat de viață ca de o furtună năprasnică? De peste 150 de ani, Oblomov este un arhetip literar și cultural. Dar nu este arhetipul leneșului, așa cum mulți se grăbesc să creadă, cunoscându-l pe Ilia Ilici. Măiestria lui Goncearov a dat lumii un personaj unic, al cărui suflet s-a stins de două ori, iar trupul – o singură dată. „Goncearov e de zece ori mai talentat decât mine.“ Cehov „Oblomov este o operă măreață, cum nu apare decât o dată la foarte multă vreme. Sunt vrăjit de roman și îl tot recitesc.“ Tolstoi „Atâta vreme cât va mai exista un rus pe fața pământului, lumea își va aminti de Oblomov.“ Turgheniev „în Goncearov s-au întâlnit un suflet de funcționar mărunt, un cap fără nicio idee și niște ochi de pește fiert; iar Dumnezeu, ca pentru a face o glumă, i-a dăruit un talent strălucitor.“ Dostoievski „Motivul pentru care pun tocul pe hârtie este unul simplu, prozaic, şi anume: cu toate plimbările, băile în mare, mesele de prânz, micul dejun, leneveala la umbră, pe verandă, tot îmi mai rămân dimineaţa vreo trei ore în care nu am ce face...“ (I. A. Goncearov)