Pacientul anonim - Vasile Muntenita

Ideea acestui volum s-a nascut din dorinta de a ma incadra, si eu, cu modestie, dar fara a reusi a ma dezbara complet si de o oarece semetie, in randul celor care au incercat sa raspunda cat mai personalizat la atat de notoriile intrebari: „cine suntem?”, „de unde venim?”, dar mai ales... „unde oare ne ducem?”. Nu va entuziasmati prea tare, pentru ca, pana la urma, nici eu nu am gasit suficiente resurse, ramanand, spre rusinea mea, tot la faza aceea de... a-mi da cu presupusu’. Nadajduiesc totusi ca poate istorioarele personajelor acestei carti vor avea in ele suficiente pilde si provocari pentru a va trezi interesul si de a va remodela sau reorienta anumite principii sau crezuri pe care le-ati avut pana acum, sau poate, in aceeasi masura, doar pentru a vi le consolida.
Daca initial am avut intentia sa intitulez acest volum: Trei canalii, scrisul, dar si mersul actiunii, m-au facut sa renunt si sa raman la ideea „anonimatului”. Asta si pentru ca, printre cele peste opt miliarde de oameni care inca mai populeaza astazi Pamantul, dar si printre cele alte zeci de miliarde care s-au retras in vesnicie pana acum, oricat de mari vedete sau notorietati s-ar crede unii, tot nu ne-am putea considera altfel decat niste simpli „pacienti” anonimi, suferinzi de viata, o boala paradoxala, cu un sfarsit previzibil si totusi foarte incert. Aceasta carte mi-am dorit sa fie si o scurta monografie a trei epoci care se suprapun, si prin care, tarisoara noastra draga, Romania, a trecut si, din pacate, inca se mai chinuie sa iasa... vie. Personajele mele, cele mai multe negative, sunt desigur imaginare, si tot imaginare sunt si pozitiile lor in societate. Celor mai multe le-am atribuit cateva din cele mai intalnite vicii, gesturi si intamplari, care ar parea la prima vedere greu de imaginat, dar cu care, in mod direct sau indirect, ne-am intalnit cu totii in viata de zi cu zi. Nici orasele sau satele in care se petrec actiunile nu pot fi considerate ca fiind intru totul reale, chiar daca, dupa denumiri sau descrieri, pe unele le-am putea identifica pe vreo harta. Pe unul dintre cele trei personaje principale l-am preluat dintr-o nuvela a unui alt volum al meu, si i-am continuat povestea vietii, considerandu-l, pentru epoca lui, un caz foarte reprezentativ.
O alta epoca este reprezentata de un simplu taran, iar cea de a treia de un politician. Pentru o mai corecta perceptie, si o incadrare cat mai reala in atmosfera, anturajul, dar si educatia personajelor, am folosit un limbaj, poate, nu chiar intotdeauna academic. Asta si pentru ca, asa dupa cum veti constata, nici personajele mele nu sunt chiar niste... academicieni. Uneori, chiar in momentele celor mai incrancenate, triste sau chiar monstruoase actiuni, am strecurat printre randuri si firimituri de ironie sau umor de situatie, incercand sa detensionez starea cititorului si sa-l readuc in lumea reala. Daca am reusit sau nu, ramane de verificat. Una peste alta, daca veti avea bunavointa sa deosebiti realitatea de fictiune, dar si fabulosul de fabulatie, atunci, negresit, va veti bucura de o lectura placuta, dar si interesanta.

RECENZII