Pacoste - Teodor Fleseru

Viaţa e ciudată: lupţi, ai convingeri, ești în stare să mori pentru o idee, pentru un principiu, pentru o nuanţă anume a unei idei sau principiu și, pe urmă, pe nepusă masă, aiurea, ești în stare, ești pus în starea de a vrea, fără a avea nevoie de vreo explicaţie sau dispensă, de a nu avea nevoie de explicaţii sau justificări, ești capabil să acţionezi cu totul și cu totul împotriva propriilor convingeri, a unor convingeri clădite preţ de-o viaţă, de parcă ar fi cele ale unui străin, ale unui dușman, ești în stare de contrariul convingerilor tale precedente, fără urmă de îndoială, de confuzie, de remușcări… Mai mult, le sacrifici cu abandon, cu înflăcărare, așa cum un copil strică un castel de cărţi tocmai atunci când mămica l-a lăudat că e cuminte…