Poezii amare - Stefan Dragos Alexandru

Inecatii
Un copil statea trist pe o banca.

L-am intrebat ce face.

Nimic, el tace.

-Copile, nu mai sta strist pe banca!

El tot tace, pe banca.

Ce se intampla, de n-ai pace?

-Domnule, vindeca-ma de sete!

-Copile, nu mai sta in umbra!

Te duc acas’ de indata,

Unde stai tu, baiete?

Domnule, dar mi-e sete

Nu mai am apa.

Si copilul cel drag un zambet imi arata

De la o ureche la alta, deschide

Un zambet ce detine

Rauri, pesti si alge, si propria mea osanda.

RECENZII