Poezii, balade si idile - George Cosbuc

„Mai presus de toti sta incontestabil marele talent al poetului Cosbuc. Ca s-a putut forma un asemenea poet in Transilvania (si relativ format, precum apare astazi, ne-a venit el in 1890 de la Sibiu), este dovada cea mai sigura despre transmiterea si reinvierea miscarii literare in cealalta parte a romanimii.
„Relativ format” zicem noi. Caci la deplina formare, la acea inaltime a manifestarii artistice, la care se urcase Eminescu, nu a ajuns Cosbuc si nu credem ca va ajunge vreodată. Cosbuc are prea putină cultura generala, nu cunoaste destul nici istoria veche, nici societatea moderna, si cetirea pe apucate a traducerilor germane din limbi aziatice nu-i poate implini lacuna. De aceea, cu toata magistrala stapanire a limbei si cu toata minunata nota distinctiva a veseliei de exemplu in Nunta Zamfirei, adeseori diformitati, lungimi si repetitii, chiar in mult pretuita Moartea lui Fulger; de aceea si pericolul „cliseului”. Se vede ca-i lipseste varietatea cunostintelor si acea neobosita si nemiloasa cizelare, care transfigureaza pe cei patrunsi de sfintenia formei, precum a transfigurat pe Eminescu in epoca sa de maturitate.”
Titu Maiorescu