Primordialismul etnic. Tribalism, etnogeneza, xenofobie si instinct identitar - Dorian Furtuna

Lucrarea analizeaza pe larg fenomenul etnic, pornind de la originea etniilor, explicarea mecanismelor de etnogeneza si efectele endogamiei, dezvaluind rolul tribalitatii in definirea identitara a grupurilor, descifrand dedesubturile psihosociale si instinctuale ale xenofobiei si ale conflictelor intergrupale. Viziunea pe care o prezint este una primordialista. In acord cu aceasta viziune, etnia este un fenomen evolutiv, este un rezultat firesc al proceselor sociobiologice prin care au trecut comunitatile umane de-a lungul mileniilor, dar si in ultimele secole.

De aici provine si titlul volumului – Primordialismul etnic –, un titlu care transmite ideea ca atasamentele noastre fata de grupul natal, pasiunea cu care ne definim identitar, ardoarea cu care aparam simbolurile etnice sau nationale, furia pe care o manifestam fata de straini – ele toate sunt stari si trasaturi izvorate din niste adancuri psihologice originare, arhaice, adica primordiale, ale naturii umane. Iar etnia – conform paradigmei primordialiste – defineste o populatie de oameni inruditi intre ei nu doar simbolic, ci si prin ascendenta comuna, prin faptul ca, impreuna, sunt purtatori ai unor gene care ii diferentiaza colectiv de alte etnii. In aceasta lucrare am argumentat teza ca tribul si etnia sunt, ambele, o extensie sociala si demografica a unor structuri omenesti incipiente, mai simple: familia si clanul.

Din punct de vedere evolutiv, familia si clanul au reprezentat modelul optim prin care sunt perpetuate genele si insusirile identitare ale unui grup de indivizi inruditi, care coopereaza intre ei pentru a supravietui fiecare in parte si in comun. Vom intelege, de asemenea, ca multe stari psihice si comportamente omenesti adeseori sunt generate de manifestarea unui instinct identitar, care raspunde pentru motivatia de a ne defini identitatea personala si de grup. Acest instinct functioneaza ca un radar social, permitandu-ne sa ne orientam in densa arhitectura a relatiilor din jurul nostru si sa ne gasim locul in aceasta lume. O componenta larga a lucrarii examineaza rolul religiei in conturarea identitatii de grup, pornind de la cultul stramosilor si incheind cu tactica ajustarii simbolurilor crestine de asa maniera, incat ele sa corespunda asteptarilor identitare ale unor sau altor grupuri etnorasiale. In mai multe capitole am dezvaluit rolul identitar al femeilor: si in asigurarea endogamiei, si in extinderea relatiilor sociale prin exogamie, si in mobilizarea barbatilor la lupta pentru protectia teritoriului, si in promovarea limbajului si traditiilor natale, si in supravietuirea demografica a unei comunitati – in toate aceste procese implicarea femeilor a fost hotaratoare.

RECENZII