Problematizarea mostenirii kantiene in filosofie: Husserl, Heidegger, Blaga - Alexandru Petrescu

Immanuel Kant poate fi considerat maestrul propriu-zis in fillosofia conceptual-constructiva, critica, revenirea la filosofia kantiana insemnand si astazi o exigenta neconditionata a qandirii. Caci „el vine de departe si priveste departe" (H. Birault). In acelasi timp insa, Kant, cu scepticismul sau oarecum mascat, predispune la o forma sau alta de erezie sau la luarea unei distante minime protectoare. Aceasta si in sensul ca cel putin o parte dintre problernele deschise de Kant pot fi puse si altfel. De aceea, unii dintre cei care au realizat opera filosofica in posteritatea lui Kant, precum Husserl, Heidegger si Blaga, vor cauta sa elaboreze termerul unei bune replici, dar nu pentru a dovedi solutia kantiana ca ineficienta, ci, pe de o parte, pentru a-i da o noua extensiune, iar pe de alta parte, pentru a vedea cum, pornind de la Kant este posibila o altfel de reconstructie filosofica a lumii omului.
„Cartile - a spus odata poetul Jean Paul - sunt scrisori mai voluminoase adresate prietenilor" (cf. Peter Sloterdijk). Ele sunt nascute din nevoia de a imparti cu altii ceva care prin impartire nu se imputineaza, ci sporeste. Scrierea de fata se adreseaza prietenilor filosofiei, in acelasi timp ea lansand o ademenire de la distanta, spre descoperirea unui prieten necunoscut, din publicul larg, care ar putea incerca posibilitatea imprietenirii cu textul de fata.