Scrieri 4. Intelectualitate si poezie - Marian Papahagi

Ultimul volum din aceasta serie de Scrieri reia, cu minime corecturi si interventii, teza de doctorat a lui Marian Papahagi, sustinuta in 1985 la Universitatea din Bucuresti, sub conducerea acad. Alexandru Balaci, si publicata in acelasi an la Editura Cartea Romaneasca. Lucrarea atesta formarea de medievist si de italienist a autorului, inceputa la Roma in anii 1968-1972. [...] Intelectualitate si poezie arata ce dorea sa fie autorul intr-o lume normala. Consider cartea de fata varful activitatii de italienist medievist la care a putut ajunge tatal meu, in doar cincizeci de ani de viata, majoritatea petrecuti in spatele Cortinei de Fier. - Adrian Papahagi
 
Plamadita in creuzetul marilor scoli de gandire din spatiul peninsular italian, indeosebi din regiunile Toscana, Umbria si Sicilia, lirica din Duecento este strabatuta de un patrunzator filon intelectual, care o situeaza intr-un continuu si fructuos dialog cu filosofia, retorica si estetica vremii. In volumul de fata, rod al unui demers unic prin amploarea arhitecturii sale tematice, stralucitul romanist Marian Papahagi exploreaza dimensiunea culturala a omului medieval, pornind de la nucleele intertextuale ce confera profilul aparte al acestei poezii, precum si fizionomia unei epoci de mare efervescenta artistica, sub semnul careia s-a cristalizat „dulcele stil nou”. Rafinate si deosebit de migaloase, analizele si interpretarile propuse aduc in prim-plan o galerie de poeti reprezentativi, precum Francisc din Assisi, Iacopone da Todi, Giacomo da Lentino, Guittone d’Arezzo, Guido Guinizzelli, Guido Cavalcanti, Cecco Angiolieri si Folgore da San Gimignano, care au ilustrat in scrierile lor conditia scriitorului ca intelectual, reflectand totodata la devenirea constiintei lui artistice.

RECENZII