Sentimentul religios la romani. Secolele 17-20. O privire istorica - Doru Radosav

Editie revazuta

In loc de prefata de Nae Antonescu

Ilustratii de Picu Patrut

Pe coperta: Picu Patrut, Botezul lui Iisus Hristos (detaliu) (din manuscrisul Stihos adeca viers,

Colectia Muzeului National al Taranului Roman)

 

Cartea este o cercetare temeinica cu tendinte exhaustive si a carei investigatie acopera veacuri de istorie romaneasca: perioadele secolelor XVII-XX, cele mai framantate din punct de vedere al subiectului ales, urmate in desfasurarea lor cronologica, asigurand astfel studiului o privire comparativa, precum si posibilitatea de a constata revirimentul sau numai declinul temporar al deprinderilor de pietate, in functie de vicisitudinile veacurilor din spatiul romanesc. Doru Radosav a scris o carte mare, senina si linistita, din perspectiva cercetatorului savant care nu uita sa dovedeasca orice afirmatie, cat de neinsemnata ar parea ea, care nu s-a innamolit in aburii confesionalismului agresiv si, ceea ce se poate inca o data lesne observa, este cat de apropiate sunt cele doua  confesiuni crestine: cea ortodoxa si cea greco-catolica. (Nae Antonescu)

 

Discursul istoriografic privind sentimentul religios este articulat de cateva repere problematice: cunoasterea adevarurilor crestine (nivelul de instructie religioasa al individului si al societatii), practicile sacramentale si devotiunea individuala (rugaciune, botez, cununie, impartasanie), devotiunea colectiva (participarea la liturghie, cultul sfintilor, cultul icoanelor, pelerinajele etc.). Toate acestea pot aproxima gradul si intensitatea trairii religioase a individului si comunitatii. Intrucat sentimentul religios este expresia duratei lungi in istorie, reconstituirea lui este relevanta doar daca se apeleaza la un segment cronologic, derulat pe mai multe secole. In cercetarea de fata, aceasta reconstituire porneste din secolul XVII si se incheie in prima jumatate a secolului XX, mai exact in 1935, anul minunii de la Maglavit.  Lucrarea nu are decat pretentiile unei tentative de abordare a unui asemenea subiect de istorie, oricand asezat pe un „nisip miscator”, iar incercarea doreste sa delimiteze o anumita perspectiva de analiza, o lectura „religioasa” a istoriei, care isi marturiseste de la bun inceput atat carentele documentare, cat si inevitabilele scapari si inabilitati interpretative. In intregul ei, cartea este doar un punct de vedere, asumat si in consecintele sale, supuse, precum toate care sunt, atotputerniciei judecatii lui Dumnezeu. (Doru Radosav)
 

Rugaciunea de sambata

„Doamne,

Iisuse

Hristoase,

judecatoriul meu

si vecinice

Dumnezeule,

cunosc

adevarat

cum ca

pacatele mele

nu poate

nici condeiul

sa le scrie...”

 

Rugaciunea de vineri

„Doamne,

Iisuse

Hristoase,

dulcele

mantuitorule

sufletului meu,

marturisesc

inaintea ta (...)

cum ca eu sunt

acela ce te-am

rastignit cu

pacatele mele”

 

Cuprins

In loc de prefata de Nae Antonescu

 

Introducere

 

Capitolul I. Literatura sentimentului religios

1. Pedagogia catehismului

2. Literatura pioasa

3. Lectura religioasa

4. Lectura religioasa model: miscelaneul

5. Cartea si retorica sentimentului religios

 

Capitolul II. Pietatea individuala

1. Rugaciunea; „Lex orandi, lex credendi”

a. Rugaciunea Domnului

b. Rugaciunea boierului

c. Rugaciunea calugarului

d. Rugaciunea taranului

e. Tipurile de rugaciune

2. Practica sacramentelor

a. Botezul

b. Cununia

c. Impartasania

 

Capitolul III. Moartea ca perceptie si reprezentare

1. Moartea „buna”

2. Moartea „rea”

3. „Hora mortis”

4. Meditatia asupra mortii

5. Ritualul si ceremonialul inmormantarii

6. Retorica discursului funebru

 

Capitolul IV. Pietatea colectiva

1. Biserica si comunitatea

2. Procesiuni, pelerinaje

3. Cultul sfintilor. Cultul moastelor

4. Cultul crucii. Cultul icoanelor

5. Hagiotoponimia

6. Flora si fauna in transmisia sensibilitatii religioase

7. La liziera sentimentului religios: minuni, vedenii, eresuri, blesteme
Bibliografie

 

DORU RADOSAV s-a nascut la 5 noiembrie 1950 in localitatea Partos, jud. Timis. A absolvit Facultatea de Istorie si Filosofie a Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj in anul 1973 (sef de promotie). A fost repartizat la Satu Mare, unde a activat ca profesor de liceu, apoi la Muzeul Judetean Satu Mare. Din 1990, este cadru didactic la Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj, iar intre 1990-2016 a fost director al Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”. Intre 2000-2015 a fost sef al Catedrei de Istorie Medievala, Premoderna si Istoriografie. A publicat urmatoarele volume: Orasul Satu-Mare, Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1984; Donbas – o istorie deportata, Germania, Ravensburg, 1994; Catalogul cartii vechi romanesti din nord-vestul Transilvaniei, Cluj-Napoca, Editura Philobiblon, 1995; Carte si societate in secolul XVII-XIX, Oradea, Fundatia Celor Trei Crisuri, 1995; Sentimentul religios la romani. O perspectiva istorica (sec. XVII-XX), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1997; Aratarea Imparatului. Intrarile imperiale in Transilvania si Banat, sec. XVIII-XIX. Discurs si reprezentare, Cluj-Napoca, Presa Universitara Clujeana, Editura Dacia, 2002; Cultura si Umanism in Banat, sec. XVII, Timisoara, Editura de Vest, 2003; Istoria din memorie. Incercari de istorie orala, Cluj-Napoca/Gatineau, Argonaut/Symphologic Publishing, 2016; Cartea cu prieteni. Solidaritati intelectuale interetnice in Transilvania secolului al XVII-lea, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 2016; Satmarul in anul Marii Uniri. 1918, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2018; Intre Clio si Themis. O lectura de semantica istorico-juridica a credentionalului, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2019, Barátságok Konyve. Interetnikus értélmisegi szolidaritás a 17 századi Erdélyben, Szeged, Editura Belvedere Meridionale, 2020; Transilvania are forma inimii. Istorie si peisaj in spatiul transilvanean al secolului XVIII. Perceptii, sensibilitati, reprezentari, Cluj-Napoca, Editura Scoala Ardeleana, 2022.
 

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs!

scrie o recenzie