”In acest demers stiintific voi aduce in prim-planul atentiei cele mai importante aspecte de drept penal in ceea ce priveste justificarea reglementarii consimtamantului, care sunt conditiile de valabilitate pe care acesta trebuie sa le indeplineasca in mod cumulativ pentru a subzista si, de asemenea, voi ridica anumite probleme speciale ce se pun in legatura cu existenta consimtamantului in anumite cazuri exceptionale. Pentru realizarea acestui deziderat vom face o scurta incursiune in materia infractiunilor prevazute in Codul penal – Partea Speciala, in al caror continut constitutiv regasim sintagma consimtamant. Pentru a intelege notiunea de consimtamant din punct de vedere etimologic, vom prelua definitia data in Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, si anume prin consimtamant se intelege aprobare, incuviintare, asentiment; aderare de bunavoie la ceva, acord de vointa a persoanelor care incheie un contract; acord al pacientului, sub semnatura, sau cand este cazul, al tutorelui, al familiei pacientului, necesar in toate cazurile cand o interventie chirurgicala, o investigatie sau un act terapeutic expun pacientul la un risc, indiferent de anvergura acestuia. Consimtamantul are conotatii filosofice, psihologice si juridice, motiv pentru care constituie obiect special de preocupare pentru psihologie, bioetica, dar intereseaza si dreptul penal in special”, noteaaza autoarea.