Sub aripa Craciunului - Kate Douglas Wiggin

Doua povestiri despre Iubirea care ne schimba viata

Cu umor, ironie si o rara intelegere a firii omenesti, Kate Douglas Wiggin (1856-1923) zugraveste o lume in care credinta se arata mai ales prin gesturi neinsemnate, dar statornice, iar veselia, altruismul, comuniunea cu cei mai putin norocosi dau nastere sperantei ca, in Dumnezeu, nu exista nici „prea devreme”, nici „prea tarziu”.
In prima povestire (Mica pasare a zapezilor) – care vadeste o surprinzatoare inrudire sufleteasca cu scriitura maestrului Charles Dickens pe care Wiggin il intalnise in copilarie si il admira ca scriitor –, cantecul unei copile fragile aduna in jurul sau o intreaga familie si lasa in suflete o bucurie de neuitat, in timp ce viata ei insasi, prin harul lui Dumnezeu si prin iubirea parintilor, dar si a tuturor celor care au cunoscut-o, se preschimba intr-un colind si o ofranda nepretuita, aduse Pruncului Celui mai inainte de veci.
In a doua povestire (Vechea strana a familiei Peabody) – opera de maturitate –, nostalgia unei iubiri purtate indelung in inima ramane vie in preajma bisericii de tara si a comunitatii adunate in jurul ei, iar vechea strana, aproape pustie, devine marturia discreta a anilor scursi, a asteptarii si a unei intoarceri care innobileaza amintirile.
Sub aripa Craciunului ne dezvaluie taina iubirii care ne innoieste launtric, daruindu-ne  increderea nu doar in Dumnezeu, ci si in oameni. Caci povestile de Craciun sunt semnul cautarii „tineretii fara batranete si vietii fara de moarte” –, ba poate chiar al aflarii lor.

RECENZII