Ultima ratacire. Parnod. Roman - Aurel Anghel

De atunci, intra zilnic in floraria ei, cam pe la aceeasi ora, aproximativ la 4 dupa-amiaza. Inainte de acea ora, Dalia devenea nelinistita. Ateapta. Se gandea ce buchet ii va mai face, se gandea la el. El renuntase definitiv sa-i spuna ce ar dori, lasase asta in seama ei, cum facuse de prima data. Dalia vedea ca este multumit, spunandu-i intotdeaunExcelenta proza, morometiana, de o naturalete dezarmanta. Lumea lu' Parnod este epopeea taranului roman la mijloc de veac XX. Descrisa cu pana maiastra, ea reinvie in suflete itind o lacrima surda.
Astfel de scrieri sunt emblematice pentru neamul acesta obidit, de cand se stie el. Temeinicia prozelor acestea realiste este semnul dainurii.

Cezarina Adamescua un cuvant de lauda. Uneori o privea atat de insistent, incat ea rosea, alteori nu o privea deloc. Dalia avea impresia sa se joaca cu ea, ceea ce nu era placut.