Aerul si visele. Eseu despre imaginatia miscarii - Gaston Bachelard

In Aerul si visele, Gaston Bachelard ne invita la o explorare poetica a imaginatiei, pornind de la elementul aerului si de la fascinatia zborului. Acest eseu remarcabil propune o „fenomenologie a reveriei“, in care visul nu este doar o evadare nocturna, ci o forta vitala ce purifica si inalta spiritul. Bachelard analizeaza modul in care imaginile aeriene – norii, vantul, zborul – elibereaza omul de constrangerile telurice, oferindu‑i o stare de gratie, de veselie si impacare cu sine si cu natura. Cartea devine astfel o pledoarie pentru puterea creatoare a reveriei si pentru rolul poeziei in viata interioara a fiecaruia. Cititorul este invitat sa‑si asculte sufletul, sa descopere sensurile ascunse ale imponderabilitatii si sa se bucure de libertatea visului, intr‑o lume in care imaginatia devine instrument de cunoastere si autodepasire.

 Gaston Bachelard (1884‑1962) a fost un filosof si critic literar francez cunoscut pentru contributiile sale la filosofia stiintei, poetica si epistemologie. Opera lui Bachelard a deschis noi perspective interdisciplinare intre filosofie, literatura si psihanaliza, evidentiind rolul esential al imaginatiei in orice demers de explorare si cunoastere.

RECENZII