Pamantul si reveriile odihnei - Gaston Bachelard

Pamantul si reveriile odihnei de Gaston Bachelard exploreaza imaginarul asociat elementului pamant din perspectiva odihnei si a intimitatii. Autorul analizeaza imaginile profunde ale refugiului, precum casa, pestera sau pantecul matern, care simbolizeaza viata subterana si calmul interior. Casa, de exemplu, este pentru Bachelard un refugiu esential, un „cuib“ pentru imaginatie, unde subiectul se poate retrage si visa in siguranta. Pestera reprezinta un loc de odihna profunda, in timp ce labirintul intruchipeaza complexitatea interioara. Cartea ilustreaza conceptia lui Bachelard despre imaginatia materiala, in care materia nu este un simplu obiect de observat, ci un partener activ in reverie.

 Gaston Bachelard (1884‑1962) a fost un filosof si critic literar francez cunoscut pentru contributiile sale la filosofia stiintei, poetica si epistemologie. Opera lui Bachelard a deschis noi perspective interdisciplinare intre filosofie, literatura si psihanaliza, evidentiind rolul esential al imaginatiei in orice demers de explorare si cunoastere.

RECENZII