Alegoria principiilor masculine efemere - Szeleburdi Danika

Autorul despre sine însuşi

      De curând am participat la o ceremonie unde mi s-au înmânat 2 distincţii pe care le voi purta cu mândrie şi ca blazon până la sfârşitul vieţii, în caz că optica generală nu se schimbă. E vorba de „Ordinul Don Quijote în Grad de Cavaler” şi „Virtutea Socială Anapoda cu Lumea”.
   Ele mi-au fost acordate după o amplă anchetă socio-culturală în care mi s-au identificat simbolurile de merit:
-defilarea principiilor etice perimate ca „lupta cu morile de vânt”

-viziunea antipartinică, ecumenică şi filantropică asemenea idealurilor din romanele cavalereşti picate în desuetudine.

-contopirea Athenei şi Afroditei într-o femeie în care toată lumea o vede pe Dulcineea.

-„caii mari” ai artei şi culturii percepuţi la „bursa valorilor” ca o Rosinantă aschilopatică.

-intratul cu predica antimondenă taman în mijlocul turmei.
-chemarea lui Ali Fanfaron să se lupte cu mine taman când el a devenit un model şi-un erou aproape unanim acceptat.

-bunul simţ, modestia şi respectul luate în slujbă ca pe Sancho Panza.

   Acestea fiind scrise pe diploma ce însoţeşte medaliile, mă declar vanitos şi încăpăţânat posesor al onorabilelor distincţii.