Asociationism si societate civila - Lorand Balla

Rolul asociatiilor civile in modernizarea Timisoarei in perioada dualismului austro‑ungar
 

Incheierea dualismului austro‑ungar din 1867 a creat in partea maghiara a Imperiului Habsburgic conditiile politico‑sociale si economice propice dezvoltarii societatii civile. Asemenea altor orase, si in Orasul Liber Regesc Timisoara au fost infiintate gradual organizatii civile – asociatii, cluburi, uniuni si societati civile – cu spatiu geografic de influenta urbana si regionala, cu o activitate mai mult sau mai putin longeviva, punandu‑se astfel bazele miscarii asociationiste locale. Inceputurile acestui fenomen, care in partea transleithana a Monarhiei este strans legat de procesul de modernizare a marilor centre urbane, dateaza din asa‑numita „Epoca a Reformelor”, perioada cuprinsa intre zorii secolului al XIX‑lea si izbucnirea Revolutiei de la 1848–1849. In acest context istoric, indeosebi in orasele sasesti din Transilvania, in Pesta si Pojon/ Pressburg (azi, Bratislava, Slovacia), precum si in alte centre regionale, s‑au infiintat progresiv – dupa modelul austriac in special, dar si cel din spatiul anglo‑saxon – o serie de asociatii culturale, economice, agrare, de caritate, de societate, sportive etc., care laolalta au reprezentat viata asociationista cu caracter central‑european.
Miscarea asociationista va ajunge cu adevarat la apogeu abia in a doua jumatate a secolului al XIX‑lea, insa acest proces social gradual a fost intrerupt de izbucnirea Primului Razboi Mondial, in urma caruia mai multe orase din Ungaria cu un nivel ridicat de urbanizare (Pressburg, Casovia, Subotica, Cluj, Oradea, Sibiu etc.), printre care si Timisoara, au revenit statelor nationale proaspat configurate dupa razboi. In consecinta, in mare parte, asociatiile formate inaintea conflagratiei si‑au incetat activitatea.
In ultimele decenii ale secolului al XIX‑lea, Timisoara a devenit unul dintre cele mai urbanizate si mai dinamice orase industriale din partea deest a Monarhiei Austro‑Ungare, iar componenta sociala aparte a orasului a facilitat un proces de dezvoltare economico‑sociala cu totul deosebit.

RECENZII