Cantecul pasarii - Anthony de Mello

Titlul cartii "Cantecul pasarii" ne duce cu gandul la copilarie, la acele momente din viata cand toate lucrurile ne par simple si firesti, asa cum ar trebui sa fie si acum. Caci, asa cum spunea Anthony de Mello "adevarul este ascuns chiar de el insusi". 

Fragment din carte:

Noi suntem trei, Tu esti trei 
Cand nava sa a facut un popas de o zi pe o insula indepartata, episcopul s-a hotarat sa isi foloseasca acest interval de timp in modul cel mai profitabil cu putinta. A inceput sa se plimbe pe plaja si a intalnit trei pescari care dadeau la peste. Intr-o engleza stricata, acestia i-au spus ca au fost crestinati de misionari inca cu cateva secole inainte.

Noi, crestini! i-au spus ei cu mandrie, aratand unii catre ceilalti. Episcopul s-a aratat impresionat. I-a intrebat atunci daca au auzit de Rugaciunea Domnului. Nu auzisera. De data aceasta, episcopul a fost socat.

Atunci, ce spuneti atunci cand va rugati?

Ne ridicam ochii spre cer si ne rugam astfel: „Noi suntem trei, Tu esti trei, ai mila de noi”.

Episcopul a ramas revoltat de primitivismul rugaciunii si de erezia pe care o continea ea. De aceea, si-a pierdut intreaga zi incercand sa-i invete Rugaciunea Domnului. Pescarii nu aveau o memorie prea grozava, dar si-au dat osteneala, si inainte de plecare, episcopul a avut satisfactia de a-i auzi spunand Rugaciunea de la un cap la altul, fara greseala.

Cateva luni mai tarziu, nava sa a trecut din nou pe langa insula. In timp ce isi recita pe punte rugaciunea de seara, episcopul si-a amintit cu placere de cei trei oameni care invatasera sa se roage, gratie eforturilor sale pline de rabdare. 

Subit, el a vazut o raza de lumina care se apropia de vas. Spre uluirea lui, in mijlocul ei a zarit trei persoane care mergeau pe apa. Capitanul a oprit nava si toata lumea s-a adunat sa vada minunea.

Evident, erau cei trei pescari ai episcopului.

Sfintia ta, au exclamat ei, am vazut nava cu care calatoresti si ne-am grabit sa venim la tine.

Dar ce doriti? i-a intrebat episcopul, inca nevenindu-i sa-si creada ochilor. Sfintia ta, ne pare foarte rau, dar am uitat rugaciunea corecta. Dupa ce spunem: „Tatal nostru care esti in ceruri, sfinteasca-se numele Tau, faca-se voia Ta…”, nu ne mai aducem aminte restul. Spune-ne din nou rugaciunea.
Smerit, episcopul le-a raspuns:

Mergeti acasa, prieteni, si de fiecare data cand va rugati, spuneti, la fel ca inainte: „Noi suntem trei, Tu esti trei, ai mila de noi!” 
Diogene 

Filosoful Diogene isi lua cina, care consta din paine si linte. Aristippus, un alt filosof, care traia intr-un confort considerabil intrucat il omagia in permanenta pe rege, i-a spus cu ironie:

Invata ce inseamna supunerea fata de rege si nu vei mai fi nevoit sa traiesti cu linte.

Diogene i-a raspuns prompt:

Invata sa traiesti cu linte si nu vei mai fi nevoit sa-l cultivi pe rege. 

Am vazut pe strada un copil gol, inghetat si flamand. M-am suparat si i-am strigat lui Dumnezeu: „De ce permiti acest lucru? De ce nu faci nimic?”

Dumnezeu nu mi-a raspuns. In aceeasi noapte, cand ma asteptam mai putin, mi-a raspuns: „Am facut ceva: te-am creat pe tine”. 

Privirea lui Iisus 

In Evanghelia dupa Luca scrie:

Dar Petru a spus: „Omule, nu stiu despre ce vorbesti”. In acel moment, chiar in timp ce vorbea, un cocos a cotcodacit, iar Domnul s-a intors si a privit drept spre Petru… iar Petru a iesit afara si a plans.

M-am inteles intotdeauna bine cu Domnul. Conversez tot timpul cu el, ii multumesc, ii implor adevarul.

Dar am avut intotdeauna sentimentul ca doreste sa-l privesc in fata… Iar eu nu pot. Chiar si cand ii vorbesc, ma uit in alta parte atunci cand simt ca el ma priveste direct. Ma tem de fiecare data ca voi descoperi o acuzatie nerostita in ochii sai, pentru vreun pacat nemarturisit. Sau poate vreo cerere: poate ca asteapta ceva de la mine.

Intr-o zi, mi-am adunat tot curajul si l-am privit in ochi! Nu exista nici o acuzatie, nici o cerere. Singurul mesaj pe care il puteai citi in ochii lui era: „Te iubesc”.

La fel ca si Petru, am iesit afara si am plans. 
Cele sapte vase cu aur 
Un barbier trecea odata pe sub un copac bantuit, cand a auzit o voce:
Ai vrea sa ai sapte vase cu aur?
Omul a privit in jur, dar nu a vazut pe nimeni. Lacomia lui se trezise insa, asa ca a strigat:
Da, as vrea.
Atunci, du-te imediat acasa, i-a spus vocea. Le vei gasi acolo.
Barbierul a fugit spre casa, unde a gasit intr-adevar sapte vase pline cu aur, cu exceptia unuia, care era doar pe jumatate plin. Bucuria i-a fost astfel imediat spulberata. Barbierul nostru a simtit ca nu poate trai astfel: trebuia neaparat sa umple si cel de-al saptelea vas, altminteri nu va mai fi niciodata fericit.

De aceea, a topit toate bijuteriile familiei si le-a turnat in monede de aur, pe care le-a introdus in cel de-al saptelea vas. Spre uimirea lui, acesta a ramas tot pe jumatate gol. Era exasperant! Omul s-a pus atunci pe economii, si-a infometat familia, dar degeaba. Oricat aur punea in cel de-al saptelea vas, acesta ramanea in continuare pe jumatate gol.

Intr-o zi, l-a rugat chiar pe rege sa-i dubleze salariul. Acesta a acceptat, astfel ca lupta pentru umplerea vasului a fost relansata. A ajuns chiar sa cerseasca. Vasul inghitea fiecare moneda noua de aur, dar refuza sa se umple! Intre timp, regele a observat cat de tras la fata era barbierul sau.
Ce s-a intamplat cu tine? l-a intrebat el. Erai atat de fericit cand aveai salariul mai mic. Acum ti l-am dublat, dar arati obosit si nefericit. Sa nu-mi spui ca ai primit cele sapte vase cu aur.
Barbierul a ramas uimit.
Cine v-a spus acest lucru, Maiestate?
Regele a inceput sa rada:
Nu mi-a spus nimeni, dar manifesti toate simptomele celor carora stafia le-a dat cele sapte vase cu aur. Odata, mi le-a oferit si mie. Cand am intrebat-o daca pot cheltui banii sau daca nu pot decat sa-i strang, a disparut fara urma. Acei bani nu pot fi cheltuiti. Nu fac decat sa trezeasca dorinta de a strange si mai multi. Du-te si inapoiaza-i stafiei, si vei fi din nou un om fericit. 
Schimbarea lumii prin schimbarea de sine 
Sufitul Bayazid povesteste urmatoarea istorioara despre el insusi:
Cand eram tanar, eram un revolutionar, si singura rugaciune pe care i-o adresam lui Dumnezeu era aceasta: „Doamne, da-mi energia de a schimba lumea”.
Dupa ce m-am maturizat si mi-am dat seama ca mi-a trecut jumatate din viata fara sa fi schimbat un singur suflet, mi-am schimbat rugaciunea: „Doamne, daruieste-mi gratia de a-i schimba pe cei cu care intru in contact – familia si prietenii mei, si voi fi multumit”.
Acum, la batranete, cand stiu ca zilele imi sunt numarate, rugaciunea mea este alta: „Doamne, daruieste-mi gratia de a ma schimba pe mine insumi”. Daca m-as fi rugat de la inceput pentru transformarea de sine, nu mi-as fi irosit inutil viata. 
Nuca de cocos 
O maimuta cocotata intr-un copac a aruncat cu o nuca de cocos in capul unui sufit.
Acesta a ridicat-o de jos, i-a baut laptele, i-a mancat miezul si a transformat coaja intr-un vas de baut, pe care l-a luat cu el. 
Iti multumesc pentru ca m-ai criticat. 

Crestinul: 

Din pacate, in viata mea au existat o sumedenie de ghizi spirituali care au insistat sa ma ajute. Mi-au bagat in cap invataturile cu atata insistenta incat am ajuns sa nu-ti mai aud vocea decat cu mare greutate. Nu m-am gandit niciodata ca Tu insuti ai putea fi maestrul meu, caci ei mi-au repetat continuu: „Noi suntem singurii tai ghizi. Cine ne asculta pe noi, il asculta pe El”. Nu ei sunt insa de condamnat, ci eu. Caci mi-a lipsit fermitatea de a-i reduce la tacere, curajul de a descoperi singur, rabdarea de a astepta momentul potrivit si increderea ca odata, cand ma voi astepta mai putin, Tu vei rupe tacerea si mi te vei revela. 

CUPRINS:

Mananca-ti propriul fruct 
O diferenta vitala 
Cantecul pasarii 
Acul 
Elefantul si soricelul 
Porumbelul regal 
Salvarea pestelui de catre maimuta 
Sare si bumbac in rau 
Cautarea magarului 
Adevarata spiritualitate 
Pestisorul
Ai auzit pasarica ciripind? 
Tai lemne 
Bambusii 
Atentia constanta 
Sacralitatea momentului prezent 
Clopotele templului 
Cuvantul intrupat 
Idolul uman 
Cautarea intr-un loc gresit 
Intrebarea 
Cei care pun etichete 
Formula 
Exploratorul 
Toma d’Aquino nu mai scrie 
Lovitura dervisului 
O nota de intelepciune 
Ce spui? 
Diavolul si prietenul sau 
Nasruddin a murit 
Oasele care testeaza credinta
De ce mor oamenii buni 
Maestrul nu stie 
Priveste in ochii lui 
Graul din mormintele egiptene
Schimbarea scripturilor 
Sotia orbului 
Profesionistii 
Expertii 
Supa din supa de rata 
Monstrul din rau
Sageata otravita 
Copilul s-a oprit din plans 
Oul 
Striga in desert – ca sa-si pastreze integritatea 
Apa raului, de vanzare 
Talismanul
Nasruddin in China 
Pisica Guru-lui 
Vesmintele liturgice 
Papadiile 
Nu te schimba 
Prietenul meu 
Aspirantul arab 
Noi suntem trei, tu esti trei 
Rugaciunea poate fi periculoasa 
Narada 
Destinul hotarat prin aruncarea unei monede 
Rugaciune pentru ploaie
Vulpea oloaga 
Intruparea lui Dumnezeu sub forma de hrana 
Cei cinci calugari 
Slujba
Diogene 
Ridica-te 
Magazinul adevarului 
Calea cea ingusta 
Ipocritul
Contractul din vis 
Foarte bine, foarte bine 
Fiii care au murit in vis 
Vulturul auriu 
Puiul de rata 
Papusa din sare 
Cine sunt eu? 
Indragostitul vorbaret 
Renuntarea la „eu” 
Renunta la nimic 
Maestrul Zen si crestinul 
Confort pentru diavol
Mai bine sa dormi decat sa barfesti 
Calugarul si femeia 
Un infarct spiritual
Il cunosc pe Christos 
Privirea lui Iisus 
Oul de aur 
Vesti bune 
Ioniad si barbierul
Fiul mai mare 
Religia batranei doamne 
Puterea iubirii de a ierta
Lotusul
Broasca testoasa 
Bayazid incalca regula
Oamenii vargati 
Muzica pentru surzi 
Bogati 
Pescarul multumit 
Cele sapte vase cu aur 
O parabola referitoare la viata moderna 
Hofetz Chaim
Cerul si cioara 
Cine poate fura luna de pe cer?
Diamantul 
Rugaciune pentru o minte multumita 
Targul Mondial al Religiilor 
Discriminare
Iisus la un meci de fotbal 
Ura religioasa 
Rugaciune ofensiva si defensiva 
Ideologie
Schimbarea lumii prin schimbarea de sine 
Rebelii imblanziti 
Oaia ratacita 
Marul perfect 
Micuta sclava 
Inteleptul Confucius
O, ce bine ca am gresit! 
Nuca de cocos
Vocea cantaretului a umplut intreaga sala 
Multumesc si da 
Simon Petru 
Femeia samariteana 
Ignatiu de Loyola 
Un tribut adus autorului