Colindatorul cu visuri - Pavel Corut

Cei doi indragostiti intrara in mare si pornira catre sud. Din cand in cand, Alex o saruta, insa Nona ii raspundea fara vlaga.
Alcoolul incepuse sa-si faca efectul si nu numai el. Amintirile trezite de vederea lui Cepoi in piscina erau inca vii si-i creau un disconfort psihic de neinteles chiar si pentru ea.
Cand se apropiara de Neptun, Nona il intreba pe Alex:
- Esti sigur ca nu vrei sa afli nimic din trecutul meu?
- Nu, ce te-a apucat?
- Probabil, o dorinta de spovedanie, rase ea fortat.
- Nu sunt popa, sa ascult spovedaniile femeilor frumoase. Cam toate au cate ceva de spus.
- Inclusiv eu?
- Nu te-am intalnit in gradinita, nici in liceu.
- Si?
- Probabil, ai avut o viata de femeie normala. Un pic mai zbuciumata poate, din cauza celebiitatii.
- Multi barbati vaneaza femei celebre, nu'?
- Eu nu te iubesc pentru celebritate, ci pentru sufletul tau minunat.