Cum alegem? Un portret al democratiei pe intelesul tuturor - Catalin Avramescu

„Adevarul este ca nu stim exact care sunt conditiile generale in care un stat devine democratic sau mentine acest fel de regim. Exista diverse teorii. Una dintre acestea scoate in evidenta rolul bunastarii materiale. O democratie saraca lipita pamantului este greu de imaginat. Alte teorii subliniaza rolul culturii politice din societatea respectiva. Pentru Tocqueville, de exemplu, democratia nu este doar un regim politic, ci si o stare sociala. Altfel spus, conteaza elemente cum ar fi educatia sau valorile democratice. In sfarsit, exista teorii care considera democratia ca fiind mai inainte de orice un set de institutii si de reguli.“ (Catalin AVRAMESCU)

 

„Cand totalitatea cetatenilor nu vrea sa se ocupe decat de treburile particulare, partidele au toate sansele sa devina stapanele treburilor politice. Putem vedea atunci adesea pe scena mare a lumii o multime reprezentata de cativa oameni. Acestia vorbesc singuri in numele unei majoritati absente sau neatente; numai ei actioneaza in mijlocul unei nemiscari generale; ei hotarasc in toate, dupa capriciul lor; ei schimba legile si tiranizeaza dupa plac moravurile; si ramanem uluiti vazand in ce numar mic de maini nevolnice si ticaloase poate cadea un popor mare." (Alexis de TOCQUEVILLE)

„Noua ne-a fost greu sa schimbam paradigma societatii totalitare cu una democratica si sa intelegem ca «cei alesi» au sa ne dea socoteala pentru tot ce fac. Ca puterea cu care au fost investiti trebuie sa se consume numai pentru binele nostru. Intorcand spatele celor chemati sa ne slujeasca, i-am lasat sa-si faca de cap. Obisnuindu-i cu lenea noastra cetateneasca, ei au ocupat spatiul ramas gol, s-au destrabalat in el, si-au creat mecanismele de autogenerare a puterii sub masca jocului democratic. Au facut ce-au vrut cu forta de decizie care le-a fost pusa in brate, simtind ca nimeni nu-i controleaza si nimeni nu le va cere vreodata socoteala. Au furat cu nemiluita banii publici, au saracit tara, ne-au lasat fara spitale si medici, cu scoala si mintile vraiste, ne-au distrus patrimoniul, au inchis drumurile celor mai buni dintre noi si i-au facut sa plece. Nepasandu-ne de felul in care se iau hotararile in numele nostru, am ajuns la bunul plac al intereselor si capriciilor lor. Lenea sociala, acesta e «pacatul cetatenesc» in care traim de un sfert de secol." (Gabriel LIICEANU)

CATALIN AVRAMESCU (n. 1967) este doctor in filozofie al Universitatii din Bucuresti si docent al Universitatii din Helsinki. In prezent este conferentiar la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti, unde preda cursuri de istorie a gandirii politice. A parcurs stagii de cercetare la Institutul de Istorie al Universitatii din Viena, Institute for Advanced Study in Humanities (Edinburgh) si la Clark Library/Center for 17th and 18th Century Studies (UCLA). A fost bursier Mellon la Herzog August Bibliothek (Wolfenbüttel) si bursier Marie Curie la Facultatea de Litere si Filozofie din Ferrara. A publicat traduceri, eseuri si studii de teorie politica si istoria ideilor, in special asupra secolelor XVII-XIX. Prima sa carte, De la teologia puterii absolute la fizica sociala (ALL, 1998), este o explorare tematica a teoriei contractului social de la Hobbes la Rousseau. A urmat Filozoful crud. O istorie a canibalismului (Humanitas, 2003), o analiza a unei teme uitate din teoria dreptului natural, care a primit premiul pentru cea mai buna carte de stiinte umaniste (ex aequo) a Asociatiei Editorilor din Romania. Versiunea americana a acestei lucrari, publicata in 2009 la Princeton University Press, a fost recenzata in Times Higher Education si London Review of Books. Din anul 2008 a fost numit Consilier de Stat in cadrul Administratiei Prezidentiale.